Ziua devine mai frumoasă atunci când îți petreci timpul și mai frumos. Te invit în lumea necuvântătoarelor, mai exact într-o plimbare imaginară la Grădina Zoologică.
De Hramul orașului Chișinău, atunci când a fost și zi liberă, am decis să fac o vizită animalelor de la ZOO. Din start aici îți poți da seama că este zi liberă, zeci de oameni ies și intră pe poarta Grădinii Zoologice. Până a păși pragul acestei ,,lumi”, mă întâlnesc cu domnul de la pază care îmi face semn că trebuie să-mi pun masca de protecție. Apropiindu-mă de el am întrebat dacă sunt mulți vizitatori astăzi, la care acesta mi-a răspuns că oamenii vin de dimineața.
,,Astăzi avem foarte mulți vizitatori. Nu știu care este motivul, dar de la ora 08:00 vin și vin tot mai mulți oameni. Posibil este din cauza intrării gratuite sau poate oamenii vor să-și petrecă această zi aici”, mi-a mai spus Mihail Mocan, domnul de la pază.
Nu am zăbovit mult pentru a discuta cu el, fiindcă scopul meu de bază este să le fac o vizită animalelor. Pășind câte o treaptă în jos, am început a admira havuzul și copacii ce erou înveliți cu peliculă albă. Văd cum tot mai copii în goană își trag părinții de mâini pentru ca aceștia să coboare mai repede scările. Odată ajunsă jos, m-am ciocnit cu o hartă, care avea scopul să-mi îndrume călătoria.
Mai întâi de toate, vreau să vă spun că de hramul Chișinăului a fost o zi foarte însorită, chiar dacă mi-am luat mantoul, am înțeles că și în tricou nu este frig, asta după ce un grup de băieți încălziți au trecut pe lângă mine. Dar să revenim la animale.
Fără a mă plimba mult am observa cum un tigru trage dintr-o bucată de carne. Zeci de telefoane s-au pornit pentru a admira animalul. Chiar dacă priveliștea tigrului era frumoasă, m-a dezbătut un ciripit puternic. Apropiindu-mă am înțeles că această gălăgie era făcută de zecii de papagali. Roșii, galbeni, verzi deparcă priveam curcubeul aproape, la cât de colorați erau aceștia. Mari și mici, tăcuți și gălăgioși, tot felul de papagali zburau prin gigantica lor colivie. Aici am întâlnit-o pe Sofia, o fetiță de 6 ani care îi șoptea mamei că ar vrea și ea un așa papagal. Fetița era entuziasmată de multitudinea papagalilor și mai apoi am înțeles de ce. Mama Sofiei, Olga mi-a povestit că vin din Călărași, iar Sofia vede pentru prima dată un papagal atât de aproape.
Nu am zăbovit mult la papagali, fiindcă terenul Grădinei Zoologice este mare și mai am multe de văzut. Din cauza căldurii de afară am dorit o apă, dar rândul imens de la gheretă m-a făcut să mă răzgândesc. Pentru a mă odihni un pic m-am așezat pe o bancă și priveam cum mulți oameni se adunase în jurul unei sticle mari. Mi-a creat interes și m-am apropiat și eu, însă mare mi-a fost mirarea să văd acolo șerpi. Și nu erau de cei mici, ci imenși. Sâsâiau și se plimbau pe o bucată de lemn galben special amenajat. Sinceră să fiu, nu am stat mult acolo, fiindcă am o frică groaznică de ei. Pentru a-mi potoli groaza, am decis să privesc zebrele. Ca și la alte animale, aici erau mulți oameni, dar pentru că nu sunt animale periculoase grajdul lor era mult mai liber. Erau atât de aproape încât îi puteam număra liniile negre de pe spate. Admirând animalul, o fetiță se chinuia să-l hrănească cu pop-corn, iar acesta chiar mânca.
Zâmbete multe erau în jurul acestor zebre, chiar dacă au aceste pete albe și negre, nu se diferențiază mult de un căluț. Am prins momente minunate aici, pe lângă acestea am văzut cum se hrănesc lupii. Un domn înalt cu o găliată în mână se pregătea pentru a intra la cei doi lupi albi. În câteva secunde cușca lupilor a fost cuprinsă de zeci de ochi, toți așteptau momentul când va intra să-i hrănească. Chiar dacă cineva a așteptat ca lupii să-l sfâșie pe domnul cei hrănea, totul a fost invers. Odată ce a intrat, lupii au fugit de lângă poartă și își așteptau hrana. După ce li s-a aruncat două bucăți de carne, aceștia au început să mânănce fiecare bucata lui, fără a încerca să fure unul de la altul hrana.
Un cerc, două, trei cam atâtea am făcut până am dat și de animale ca: calul, țapul de munte, câmila. Aceste animale erau atât de cuminți chiar dacă mulți le priveau și încercau să le hrănească. Încă câteva cărări și din nou stau în fața stendului cu harta ce mi-a îndrumat călătoria. Uitându-mă atent la el am înțeles că nimic nu te poate conduce mai bine decât intuiția și interesul, de ce? Chiar dacă am citit această hartă mi-am dat seama că am mers haotic prin Grădina Zoologică și mi-a creat interes nu doar animalele, dar și reacțiile și energia pozitivă din jurul meu. Este 15:00 și urc din nou scările pentru a ieși din ZOO, dar în același timp observ cum mulți coboară pentru a se încadra în această ,,lume a animalelor” de la Grădina Zoologică.
AUTOR: Cristina Vasilașcu