40 % din elevi spun că toaleta școlii este oribilă și evită să o folosească

343 de elevi din diferite instituții de învățământ au avut posibilitatea să completeze anonim un  chestionar în care și-au exprimat opinia despre condițiile igienice și sanitare în școli. 62 % din respondenți sunt din mediul urban.


La întrebarea, ce părere au despre toaletele din școala lor, 40 % din elevi au răspuns că acestea sunt oribile și evită să le folosească. 38 % din elevi merg la toaleta școlii numai atunci când nu mai pot să se abțină sau au o urgență, iar aproape 3 % din respondenți nu merg la toaleta școlii niciodată.

La întrebarea din ce motive nu folosesc toaleta la școală, cele mai frecvente răspunsuri au fost:

Nu este hârtie igienică (64%)
Toaleta miroase urât (51%)
Toaleta este murdară (39%)
În toaletă este frig (34%)
Nu este săpun (31%)
Toaleta este de tip deschis și nu oferă siguranță și intimitate (29%)
La toaletă este rând prea mare (25 %)
Toaleta este prea departe de clasă/școală (7%)

Din răspunsurile elevilor Din cauza unei igiene mizerabile, toaletele au devenit locul cel mai de temut, locul de unde probabilitatea să te infectezi cu un anume tip de boală este foarte mare. Frustrarea mea e de ce nu exista săpun, hârtie igienică, de ce curățenia este precară, de ce mirosul persistă, de ce ușile care asigură un anumit nivel de intimitate nu sunt fixate corespunzător.”


Toaletele interne, mai mult de bifă, iar toalete pentru copii cu necesități speciale, practic nu sunt.

Fiecare al patrulea elev a spus că există situații când accesul la toaleta din interiorul școlii este permis doar în cazul unor evenimente speciale, cum ar fi controale, lecții deschise, evenimente. Din cei 343 de respondenți,  30 % susțin că toaleta școlii din interior este deschisă doar în perioada rece a anului, fie nu sunt deschise deloc.

Date din cadrul sondajului arată că 87 % din toalete nu sunt adaptate pentru copii cu necesități speciale.

Nici intimitatea copiilor nu este asigurată. Din răspunsurile copiilor: „Sunt două găuri murdare în podea, nu există cabine și nici măcar un perete despărțitor. Ușa principală nu poate fi încuiată, nu am văzut vreodată hârtie igienică sau săpun, e miros înțepător, robinete vechi cu apă care abia picură. Dacă așa e experiența noastră într-un liceu cu renume din sectorul Telecentru, atunci nici nu-mi pot imagina ce se întâmplă în sate. Partea cea mai tristă e că toată lumea ia situația ca pe o normalitate și nimeni nu discută despre asta”.


Profesorii beneficiază de condiții mai bune.

74 % din elevi susțin că profesorii au toaletă separată unde elevii nu au acces. Din răspunsurile copiilor: Toaletele elevilor sunt mai puțin îngrijite decât cele ale profesorilor care sunt spălate, aerisite și dețin săpun și hârtie igienică, iar la toaletele profesorilor nu avem acces.”


Apa potabilă: de acasă, cumpărată din banii proprii, sau deloc…

Elevii susțin că accesul la apă potabilă în școală este dificil pentru 6% din respondenți, iar 43% din copii spun că aduc apa de băut de acasă. 11 % din elevi au spus că nu beau apă în timp ce sunt la școală, iar  30 % beau rareori.  7 % din elevi cumpără apă de la cantina școlii, iar alții 12 % o cumpără din afara școlii.Apa potabilă nu este la liceul din Chișinău. Hârtie igienică niciodată nu a fost, deși fundația lunară e 250 lei.”


Amnesty International Moldova consideră că situația toaletelor din instituțiile de învățământ din Republica Moldova este una îngrijorătoare și necesită intervenția urgentă a autorităților centrale, cum ar fi Parlamentul  și Guvernul.

Chiar dacă suntem anul 2021 constatăm că avem sute  de școli cu toalete în curte și igienă neconformă. Rezultatele sondajului demonstrează că elevii au acces limitat la condiții de igienă și sanitație în școli, ceia ce reprezintă un pericol pentru sănătatea, demnitatea și starea emoțională a elevilor, iar acest lucru este o încălcarea gravă a drepturilor copiilor la un mediu sigur de învățare, mai ales pe timp de pandemie. AIM cere soluționarea problemei școlilor cu toaletele în curte sau neconforme prin instituirea unui Program Național de instalare de grupuri sanitare în interiorul școlilor, prin alocarea de bugete de la nivel central. Situația actuală ne demonstrează că autoritățile locale nu reușesc să soluționeze aceste probleme din cauza resurselor financiare limitate, capacitatea slabă administrativă la nivel local, dar si din cauza stabilirii altor priorități. Programul Național trebuie să conțină mecanisme clare și norme de implementare în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.