Alexandru Giboi, secretar general la EANA (Alinața Europeană a Agențiile de Știri) și fost director general al AGERPRESS, ne spune despre situația știrilor false în ziua de azi și care ar fi metodele jurnaliștilor de a le evita. Datorită bunei experiențe demonstrate de istoria sa de lucru în industria media, Alex aduce la cunoștință tinerilor jurnaliști prin mai multe exemple recente din social-media despre dezinformare, fact-cheking și media-literacy.
Unda Liberă: Ce reprezintă o Agenție de Presă?
Alexandru Giboi: Agenția de presă este o organizație bazată în Elveția și avem 32 de membri. Producem cât mai multă valoare pentru clienții noștri și încercăm să fim cât mai inclusivi.
Unda Liberă: Cum jurnaliștii din Agenții de Presă demonstrează profesionalismul său și pot gestiona acșiunile lor?
Alexandru Giboi: Agențiile de Presă profesioniste își verifică întotdeauna știrile. Un exemplu foarte bun și recent este Ucraina, Bucea. Știrile despre tot ce s-a întâmplat acolo, a plecat de la ASP. Agențiile au fost atacate masiv de propaganda rusă, acuzând de propagandă și manipulare. Jurnaliștii de la ASP, înainte de a transmite și ei respectiv în masă, au făcut verificări pe care nu le făcuse acum, deci au verificat imagini din satelit ca să verifice dacă clădirile, corpurile, mașinile erau în aceeași poziție cu cele din fotografiile lor. Au verificat propriile fotografii ca să spună asta înainte să spună rușii. Jurnaliștii și-au dat seama despre impactul real al acelui oraș și acelei știri, asta înseamnă să fii responsabil și conștient de lucrul pe care-l faci.
Unda Liberă: Fact- cheking este procesul de verificare a acurateței și veridicității informațiilor în special în mass-media, cum este acesta în Polonia?
Alexandru Giboi: Fact- cheking, în timp agențiile de presă și-au dezvoltat un bussines. Și-au dat seama și ei dar și clienții din piața media sau nu media, că e nevoie de cineva care să verifice informații din anumite domenii. Agenția din Polonia care este o agenție de presă publică, are un branch de fact-cheking care lucrează pentru companiile farmaceutice printre altele. Verifică diferite informații despre diferite medicamente de exemplu, inițiative, descoperiri științifice ca să vadă că sunt reale și că acea companie farmaceutică să poată să nu folosească respectiv acea informație, fără grija că ar fi false ca sa i-a decizii greșite. Ar putea lua informații greșite, în baza unei informații false.
Lucru care este valabil întregii societăți.
Unda Liberă: Republica Moldova este pe locul 28 în lume la libertatea presei, mai avem nevoie de educația media?
Alexandru Giboi: Voi de exemplu dacă vreți să mergeți la un film, citiți un review și spun că: ,,Vai ce nașpa a fost filmul acesta, am fost, l-am văzut, nu e bun, te mai duci la film?- Nu te mai duci”, s-ar putea ca filmul să fie bun și tu ai fi citit niște review-uri false, plantate acolo de altcineva. Aici intervine un lucru foarte important și anume ceea ce se numește
,,Media- literacy “. Traducerea bună e educație media. În România când a fost adusă prima dată discuția despre educația media, era o chestie foarte amuzantă. Anumite personalități, îi acuzau pe cei care începuseră să propună treaba asta cu educația media, îi acuzau că vor să învețe oamenii la ce televiziuni să se uite și la ce nu. Dezinformarea
e o tactică foarte folosită în campania de manipulare a ordinii publice. Atâta timp cât publicul nu învață să discearnă, nu poți să ai pretenția de la public să facă lucrul unui jurnalist, să verifice din cele trei surse, e foarte complicat. Este nevoie de dezvoltarea unor capacități de bază, care trebuie să înceapă din punctul meu de vedere cât mai devreme, din școală despre ce înseamnă presă, social-media. Media- literacy trebuie să fie un lucru care ar trebui predat și studenților și jurnaliștilor, nu doar publicului.
Unda Liberă: Agențiile de Presă atestă o criză acută de specialiști, ce se întîmplă în alte țări la acest capitol, au Agențiile de Presă suficiente cadre ca să livreze informații de calitate?
Alexandru Giboi: Este o problemă cu profesionalismul presei și în România, inclusiv presa existentă, nu faptul că nu au cadre, pentru că de multă vreme idealul de jurnalist e Andreea Esca, fără să știe defapat ce muncește ea. Atunci, puși în față cu realitățile efective ale meseriei, mulți dau înapoi. În vest se investește mult în training după angajare, adică e procesul de formare continuă, de exemplu Agențiile de Presă din UK, au o școală de training pentru jurnaliști, fiind toți conștienți că poți să te angajezi și să rămâi așa cum ești la presă.
Unda Liberă: De ce sunt importante astfel de evenimente organizate pentru tinerii jurnaliști, despre dezinformare și știri false?
Alexandru Giboi: Evenimentele sunt foarte importante pentru că din punctul meu de vedere, cu cât aducem mai multe tipuri de experiențe la aceeași masă, cu atât mai bine pentru cei implicați. Și eu învăț din genul acesta de evenimente, nu aștept ca doar studenții de exemplu să învețe de la mine, și eu învăț în fiecare zi și e foarte important lucrul ăsta.
Evenimentul foarte bine că s-a întâmplat, sper să nu fie ultimul.
Unda Liberă: Ce sfat aveți pentru jurnaliști, cum trebuie să lucreze pentru a evita dezinformarea?
Alexandru Giboi: Din punctul acesta mai educativ, mai ales în contextul în care trăim cu toții, dezinformările sunt la ordinea zilei foarte urâte și lumea efectiv nu mai știe ce să mai creadă sau ce să mai aleagă. Cel mai important este ca jurnaliștii să fie conștienți că ceea ce scriu ei sau ce filmează ei și în general ceea ce publică ei, schimbă vieți. Important e să fie conștienți și să încerce să fie cât mai corecți în ceea ce fac. Culmea, morala este foarte importantă în meseria asta și e foarte importantă mai ales în genul acesta de război. E foarte important ca un jurnalist să știe că ei pot schimba o societate în bine, dar și în rău, pentru asta nu e nevoie de foarte multă muncă doar de a ști că ai o putere foarte mare ca jurnalist.
Unda Liberă: Mulțumesc pentru interviu!
AUTOARE: Adela Bordian; studentă la Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării