S-a stins din viață regele umorului Gheorghe Urschi. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială a artistului.
După 5422 de zile de luptă pentru viață, trupul trădător i-a eliberat sufletul. Primește-l, Doamne, în pacea și lumina Ta. Acolo îl va avea în grijă soția lui, Maria Urschi.
Precizăm că, pe data de 9 aprilie, fiica regretatului artist, Liliana Urschi a postat pe rețelele sociale un mesaj video în care spunea că Gheorghe Urschi se află în stare gravă la spital în urma unei intervenții chirurgicale.
STUDII
1954-1965 Şcoala medie s. Cotiujenii-Mari, r-l Floreşti
1965-1969 Şcoala teatrală „B.V.Şciukin” din Moscova, (actualmente – Institutul de Artă Teatrală „B.V.Şciukin”), conducători artistici – Ion Ungureanu şi Ion Şcurea.
ACTIVITATE PROFESIONALĂ
1965-2004 Actor, regizor, dramaturg la Teatrul pentru Tineret „LUCEAFĂRUL”, mun. Chişinău
Dramaturgul Gheorghe Urschi a scris piesele montate în scena «Luceafărului»:
– 1979 «MEZINUL»
– 1985 «CADRU SRTICT FAMILIAL»
– 1987 «VOM TRAI ȘI VOM VEDEA»
– 1992 «TESTAMENTUL»
– 1999 «DOI COCORI, DOUĂ VIORI»
– 2007 «TESTAMENTUL II»
– 2004 «QUESTA E LA VITA DOLCE»
Spectacolul „Testamentul” poate fi catalogat drept cel mai longeviv, fiind şi astăzi un spectacol de casă de un succes incontestabil la public.
Actorul Gheorghe Urschi a jucat în spectacole teatrului «Luceafărului»:
– ŞEFUL GĂRII «STEAUA FĂRĂ NUME» de MIHAIL SEBASTIAN
– «O NOAPTE FURTUNOASĂ» de ION LUCA CARAGIALE
– COMISARUL „SERGHEI LAZO”
– REGELE «CENUȘĂREASA» de E. ȘVARȚ 1970
– BRIDAINE «SĂ NU TE JOCI CU DRAGOSTEA» de A. DE MUSSET 1970
– BULICĂ «PE UN PICIOR DE PLAI» de I. PODOLEANU 1970
– SANDU «MINODORA» de A. STRÂMBEANU 1971
– MUȘUROI «CE FRUMOASĂ ESTE VIAȚA» de I. PODOLEANU 1971
– CHRISTAS «JUCĂRII DE OȚEL» de DALIA URNEAVICIUTE 1972
– MESSER NICIA «MĂTRĂGUNA» de N. MACHIAVELLI 1973
– ALEXEI «TRAGEDIA OPTIMISTĂ», de V. S. VIȘNEVSKI 1973
– SIBIRȚEV «ZILE DE FOC, DE APĂ, ȘI DE PĂMÎNT» de GH. MALARCIUC 1974
– HENRIC «COMOARA LUI MIKI-HAUZ» de H. ANDERSON 1975
– BABBS «DESCHIDEȚI UȘA, CĂ VINE MĂTUȘA» de B. THOMAS 1976
– KUZAKOV «O VÂNĂTOARE DE RAȚE» de A. VAMPILOV 1976
– ARLEQUIN «JOCUL DRAGOSTEI ȘI AL ÎNTÎMPLĂRII» de DE P. MARIVAUX 1976
– KOCHKARIOV «CĂSĂTORIA» de N. V. GOGOL 1978
– TOMA «MEZINUL» de GH. URSCHI 1979
– BAH-BAH-DĂV «CINCIRACVELLA» de GH. NAHUȘRIȘVILI 1980
– BOIERUL «CINE SAPĂ GROAPA» de P. MACAL 1980
A regizat spectacolele în scena tetrului «Luceafărul»:
– 1973 «MATRAGUNA» N. MACHIAVELLI
– 1976 «DECHIDEȚI UȘA CĂ VINE MĂTUȘA» B. THOMAS
– 1979 «MEZINUL» GHEORGHE URSCHI
– 1985 «CADRU SRTICT FAMILIAL» GHEORGHE URSCHI
– 1987 «VOM TRAI ȘI VOM VEDEA» GHEORGHE URSCH
– 1992 «DRAGUL MEU TICĂLOS» M. ZADORNOV
– 1992 «TESTAMENTUL» GHEORGHE URSCHI
– 1993 «PACALĂ, TÂNDALĂ» V.BALTAG (TRADUCERE,VARIANTĂ SCENICĂ ȘI REGIE)
– 1999 «DOI COCORI, DOUĂ VIORI» GHEORGHE URSCHI
– 2004 «QUESTA E LA VITA DOLCE» GHEORGHE URSCHI
– 2007 «TESTAMENTUL II» GHEORGHE URSCHI
1985-2011 Colaborare cu alte teatre ale R. Moldova ca scenarist şi regizor.
– Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”: – autor al spectacolului adaptat după I. Creangă „Dănilă Prepeleac” (1982); dramaturg și regizor al spectacolului autor al basmului muzical adaptat după I. Creangă -„Punguţa cu doi bani”; autor în colaborare cu P. Cărare a spectacolului „Povestea lui Petrişor” pe care Gh. Urschi l-a regizat; autor și regizor al spectacolulor «Telebum» (1985), „Aventurile lui Căştănel”;
– Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă” – autor și regizor al spectacolelor: „În această viaţă” – a.2006, „Voinicelul Nelu” – a.2008, „Silviovision” – a.2011;
– Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”: autor şi regizor al spectacolului adaptat „Şi iar Chiriţa” – a.2006;
– Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Botoșani (România): autor şi regizor al spectacolului adaptat „Alba ca zăpada, și cei șapte pitici” de P. Ustinov, O. Tabacov – a.1991.
În 1998 înființează TEATRUL UMORISTIC GHEORGHE URSCHI.
Membrul al Uniunea Teatrală.
1974-2011 Colaborare intensă cu TELERADIO Moldova
– Se lansează în calitate de prezentator la întreceri sportive pentru copii „Starturi vesele”;
– Este prezent peste 20 ani ca autor de scenete şi actor în emisiunea umoristică „Teatrul de Miniaturi” regizor @Margareta Reabcov unde evoluează cu soţia şi partenera sa de scenă – actriţa Maria Urschi. Cea mai consacrată scenetă a cuplului fiind «Cuscrele»;
– 1980-1990 – autor de text, scenarist la numeroase echipe din republică în cadrul proiectului „TVC – Tinereţe – vis cutezător”, echipele sale fiind finalistele sau campioanele jocurilor;
– Din 1994 la emisiunele de divertisment Hanul moftangiilor și Unda umorului a fost autor, prezentator, interpret;
– Intre anii 1999-2000 a fost scenarist și prezentator la cea mai lunga emisiune de revelion – «Dintre milenii» сu durata peste 7 ore;
– Prezentator la primul proiect al jocurilor de noroc la TV „Bingo”;
– Scenarist şi prezentator la ciclul de emisiuni „Mai în glumă, mai în serios” – o emisiune despre personalităţile ţării deja consacrate, dar şi o rampă pentru tinerele talente;
– Co-realizator al ciclului de emisiuni „benefis al actorilor” – „Sus cortina”;
– Numeroase sonorizări la diverse emisiuni la Radio Moldova.
1986-2011 Activitate concertistică prin satele Moldovei şi după hotare ţării
– 1986 – 2010 – cuplurile Gheorghe şi Maria Urschi împreună cu Iurie Sadovnic, iar apoi cu Ion şi Doina Aldea-Teodorovici au cutreierat ţara în lung şi în lat cu concerte în colaborare cu Asociaţia „Iubitorilor de carte” şi Asociaţia „Ştiinţa”, Centrul de Tineret Iu. Gagarin;
– 1992 – 2011 – a dat concerte în tandem cu alţi artişti printre care: Nelly Ciobanu, Aura, fraţii Advahov, dar şi consacraţii Nicolae Sulac, Iurie Sadovnic, Zinaida Julea, Valentina Cojocaru, umoriştii români – Arşinel şi Stela Popescu. Gheorghe Pîrlea fiind un prtener fidel de scenă.
1972 Devine membru al Uniunii Scriitorilor din URSS, ulterior Uniunea Scriitorilor din Moldova.
– în 1972 se lansează ca nuvelist, fiind publicat deopotrivă cu alţi tineri scriitori din Moldova în „Dintre sute de catarge” (1973), «Молодая молдавская новелла» (1974), «Оглянись на дом родной» (1984), «Белый свет хлеба» (1985)
– din 1980 îşi începe activitatea în calitate de traducător a unor scriitori de renume, precum: Maksim Gorki, Alexandr Vampilov, Henrik Ibsen, Victor Astafiev, Iurii Trifonov, Valentin Kataev etc.
– din 1977 scrie şi publică următoarele cărţi:
„Dealul fetelor” (1977);
„Insula adolescenţei” (1980);
„Băiatul cu ghitara” (1981);
„Cazuri și necazuri” (1986);
„Eu sar de pe fix” (1995);
“Scrieri alese în 3 volume (2007);
„Las să râdă ţara asta” (2011).
De-a lungul carierei artistice şi scriitoriceşti a colaborat cu numeroase ziare şi reviste. Printre ultimele colaborări de remarcat ar fi articolele din ciclul „Oameni mari – cunoscuţi de Gheorghe Urschi”, în care evocă asemenea personalităţi ale teatrului autohton precum Dumitru Caraciobanu, Ecaterina Malcoci, Spiru Haret, Ion Ungureanu, Ion Şcurea ş.a.
Autor a numeroase versuri. Fiiind un înflăcărat admirator al cîntecului, a compus numeroase piese de muzică uşoară şi romanţe, interpretate de Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, Iurie Sadovnic, Mihai Dolgan, Anatol Dumitraș, Ana Barbu, Nicolae Glib, Mariana Mihăilă, ansamblul ProBahus, Fuego, Aura, Doina Sulac.
Printre cele mai consacrate versuri scrise de Gheorghe Urschi ar fi romanţa „Două inimi gemene” în memoria bunilor săi prieteni plecaţi prematur – Ion şi Doina Aldea-Teodorovici. Drept urmare a lansării acestor versuri festivalul în memoria marelui cuplu a preluat denumirea devenită una legendară, de identificare unică a marilor artişti – „Două inimi gemene”.
1980 – 2004 Se lansează în CINEMATOGRAFIE
– 1981 Primul film a fost unul televizat de scurt metraj sub denumirea de „Maestru iese la poclon” la care a lucrat în calitate de scenarist şi regizor, relatînd despre pîinea grea a artiştilor de circ;
– 1981-1990 scrie scenarii si regizează mai multe subiecte pentru «Usturici»
– În 1989 – este scenaristul și regizorul filmului artistic „Cine arvoneşte, acela plăteşte” (Telefilm Chișinău) , unde are şi un rol secundar împreună cu soția sa Maria Urschi;
– În 1991 – este scenaristul și regizorul filmului artistic „Văleu, văleu nu turna” (Telefilm Chișinău), unde joacă în rol secundar;
– În 2004 – este scenaristul, regizorul și cofinanțătorul filmului artistic de scurt metraj „Fenta”, unde joacă în rol principal.
FAMILIA –
Pe 16 octombrie 1968 Gheorghe Urschi și Maria Grachila s-au căsătorit.
DISTINCŢII:
1) Titlul de Artist Emerit al R. Moldova
2) Ordinul Gloria Muncii
3) Ordinul Republicii – conferit de preşedintele R. Moldova – V. Voronin cu ocazia împinirii vîrstei de 60 ani şi 40 ani de activitate artistică (200;
4) Titlul onorific de „Artist al Poporului” – conferit de preşedintele R. Moldova – Nicolae Timofti la 20.07.2012 prin decretul nr.196 din 20.07.2012
5) Premiat la Gala Premiilor UNITEM 2013 – cu premiul pentru întreaga activitate.
6) Cetăţean de Onoare al mun. Chişinău, mai 2013
7) Laureat al Premiului National, 2019