Cum percepem și în ce măsură putem înțelege mediul nostru urban de coabitare? Absorbiți în circuitul rutinei zilnice, suntem obișnuiți cu un anume mod de a experimenta orașul.
Avem locuri pe care le vizităm frecvent și trasee zilnice pe care le parcurgem, întâlnind aceleași peisaje urbane, auzind anumite sunete specifice, care nu ne mai surprind, adulmecând arome mai mult sau puțin plăcute, atingând suprafețe familiare ce definesc locul în care ne aflăm, având anumite preferințe culinare dictate de ofertele magazinelor în care ne aprovizionăm. Toate acestea puse la un loc formează un tabloul curent al orașului în care ne ducem traiul de zi cu zi.
Relația dintre om și mediu a fost un subiect de interes pentru numeroși autori de-a lungul istoriei. De la Eratostene, Strabon, Ibn Khaldun până la Montesquieu, Ellsworth Huntington, Robert Sauer a fost explorată relația omului cu mediului său și influența celui din urmă asupra legilor, cutumelor și obiceiurilor comunităților umane. Nu neapărat să existe o influență singulară și unilaterală din partea mediului sau al omului, dar în mod cert există o interferență din ambele direcții. Mai exact, este de neconceput să vorbim izolat despre om în absența mediului său de trai și viceversa. Condiția umană presupune prin necesitatea existența spațiului în care se manifesta viața.
Dar în condițiile în care am intenționa să aflăm mai multe despre modul nostru de a percepe străzile, casele, transportul, aerul, apa, mâncarea din orașul nostru etc. la ce fel de date am apela?
În principiu, datele despre oraș sunt ușor de obținut printr-un apel la instituțiile speciale preocupare de colectarea informațiilor cu privire la variați indicatori precum ar fi calitatea aerului, mobilitatea, densitatea populației și calitatea vieții. Lucrurile devin mult mai captivante din momentul în care apucăm să interpretăm aceste informații. Datele despre oraș pot fi aduse în format brut într-o manieră informativă și să spună mai puțin decât ar conține.
Opțiunea receptării și interpretării artistice ale acestor date oferă o perspectivă mai extinsă asupra dinamicii de percepție a datelor urbane. Mai mult decât atât, în ultimii ani prin inovațiile tehnologice în arta contemporană se deschid noi oportunități de a comunica despre experiențele receptării datelor.
Nu este surprinzător că arta digitală alimentată de date a devenit un fenomen semnificativ în domeniul artelor new-media. Artiști precum Ryoji Ikeda, Refik Anadol și Ben Fry au jucat un rol esențial în definirea și popularizarea stilului data-driven art.
În 2023, unul dintre cele mai importante festivaluri europene de artă și știință – Ars Electronica – în cadrul FutureLab s-a lansat Data Art & Science Project prin care artiști și specialiști în date au avut posibilitatea să conceapă proiecte în spațiul imersiv al centrului – Deep Space 8K.
În paralel tema festivalului Ars Electronica care a avut loc în 2023 – Cine deține adevărul? – a atins și subiectul interpretării adevărului în contextul expunerii la cantități enorme de date disponibile online.
În aceste condiții în perioada 24-26 mai o echipă de tineri de la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării și de la Facultatea de Istorie și Filosofie formată din studenții specialităților Producție Multimedia, Antropologie și Filosofie au efectuat o vizită la București pentru a participa la prima iterație a proiectului Sensitive Data în care s-au prezentat rezultatele interpretării datelor statistice despre orașul București.
Autorii acestei expoziții și-au propus să explorează conexiunea emoțională dintre oraș și locuitorii săi prin interpretarea artistică a datelor despre teme vitale pentru București.
Artiștii de la București au realizat șase instalații de artă digitală și new-media în care au creat o punte între informație și public într-o experiență care apelează la toate simțurile principale.
De asemenea, studenții de la USM au participat la un masterclass interdisciplinar dedicat metodologiilor inovatoare de lucru cu datele statistice și au învățat cum să transpună aceste date în lucrări artistice digitale.
Intenția artiștilor de la București – Dorin Cucicov, Alina Rizescu și Bogdan Ștefănescu este să încurajeze și să inspire tinerii artiști și pasionați de tehnologie să descopere potențialul artei digitale și să contribuie activ la dialogul contemporan despre oraș și experiența urbană.
În rezultatul acestei vizite studenții noștri împreună cu artiștii de la București vor participa la implementarea unui proiect similar dedicat orașului Chișinău – Sensitive Data: 47.0227 N 28.8353 E – kilometru zero al Chișinăului.
În calitate de partener, alături de Universitatea de Stat din Moldova în proiectul dedicat Chișinăului participă și Muzeul Național de Artă a Moldovei care va pune la dispoziție un spațiu expozițional pentru instalațiile interactive.
Unul dintre membrii echipei de la București, Dorin Cucicov – programator și artist new media, originar din Republica Moldocva – este convins că „prin aducerea în același context a datelor științifice și a experiențelor senzoriale poate fi creat un nou univers de coexistență, ce oferă o perspectivă profundă asupra diversității și dinamicii orașului. Noile medii artistice sunt utilizate pentru a transpune datele de un format numeric în instalații la scară arhitecturală care se adresează sensibilității receptorului.
Aceste creații vor oferi participanților o experiență multisenzorială, explorând interacțiunile complexe dintre mediul urban și simțurile umane.”
Echipa proiectului dedicat Chișinăului va avea de explorat teme în legătură cu calitatea aerului, mobilitatea, zgomotul, traficul urban, proveniența alimentelor, clima. Interpretarea acestor date va activa cele cinci simțuri umane în relație cu aceste teme: văzul, auzul, mirosul, gustul și atingerea, pentru a concepe instalațiile interactive.
Alina Rizescu – arhitect și artist new media – crede că „teoriile științifice moderne au creat o deconectare față de experiența vie a realității empirice din cauza complexității care o face greu accesibilă, iar prin aducerea în același context a datelor științifice și a experiențelor senzoriale se va consolida o dimensiune nouă de coexistență, oferind o perspectivă profundă asupra diversității și dinamicilor din Chișinău”.
Plecând de la experiența primului Laborator de la București și a tehnicilor utilizate în colectarea și interpretarea datelor, Sensitive Data: 47.0227 N 28.8353 E – își propune crearea expoziției din Chișinău bazându-se pe datele locale și pe un proces nou de colectare și interpretare a datelor.
Bogdan Ștefănescu – designer de interacțiune și artist new-media – este încrezut că prin acest proiect „vom încuraja creațiile artistice folosind tehnici de colectare de tip „guerilla” și interpretarea artistică a subiectelor științifice. Consider că vom contribui benefic asupra dezvoltării artelor New Media la nivel local și a familiarizării publicului cu acest curent relativ nou. Artele New Media și în special instalațiile interactive prezintă oportunități flexibile de colaborare interdisciplinară fiind și accesibile publicului larg.”
Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei, subliniază că „tehnologiile digitale fac parte din noile modalități de exprimare artistică inovatoare, care oferă capacități extinse de comunicare a unor concepte și tematici actuale, adesea ancorate puternic în realitatea concretă”.
Bogdan Postolache, unul dintre studenții de la USM, își exprimă aprecierile în legătură cu vizită la București și mai adaugă că „profunzimea explorării orașului prin expoziția proiectului Sensitive Data, ne-a oferit posibilitatea de a descoperi Bucureștiului într-un câmp al subiectivității afective”.
Proiectul Sensitive Data: Chișinăului se va încheia la începutul lunii august cu o expoziție în incinta Muzeul Național de Artă al Moldovei.
Proiectul va reuni artiști, studenți, specialiști și publicul larg într-un spațiu comun de creație și explorare. Sensitive Data: Chișinău nu va fi doar o expoziție, ci o invitație la dialog. Este o oportunitate de a reflecta la relația noastră cu orașul, de a ne conecta cu el la un nivel emoțional.
Prin intermediul expoziției, se vor explora teme esențiale pentru capitala noastră: calitatea aerului, mobilitatea, zgomotul, traficul urban, proveniența alimentelor și clima. Datele vor fi interpretate nu doar prin cifre, ci și prin instalații interactive ce vor stimula percepțiile senzoriale ale vizitatorilor.
Acest proiect este cofinanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul CANTEMIR – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. Institutul Cultural Român nu este responsabil de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
AUTOR: Andrei Perciun, doctor în filosofie, mentorul echipei de la Chișinău