La începutul oricărui parcurs academic, una dintre cele mai importante decizii pe care le poate lua un tânăr este înțelegerea clară a domeniului în care își dorește să-și construiască cariera. Marshall McLuhan ne-a învățat că „mediul este mesajul”, iar astăzi putem spune că alegerea specializării este, în sine, primul mesaj pe care îl transmiți despre viitorul tău profesional. În acest context, Say It Hub Podcast își propune să contribuie la o înțelegere mai completă a domeniului comunicării și PR-ului, oferind tinerilor instrumentele necesare pentru a lua decizii informate despre parcursul lor academic și profesional.
Podcastul comunității studenților de la Comunicare din cadrul Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării răspunde unei necesități acute din societatea contemporană: formarea unor comunicatori competenți într-o eră a fragmentării discursului public. Miza sa transcende simpla informare – podcastul funcționează ca o metacomunicare, o comunicare despre comunicare, în care se construiește modele de atitudini și acțiuni cu privire la domeniul Comunicării și PR-ului. În sfârșit, cineva a găsit formula magică: să vorbești despre vorbire pentru a învăța să vorbești mai bine. Această abordare reflexivă amintește de conceptul lui Jürgen Habermas despre „sfera publică”, un spațiu democratic de dialog unde ideile se confruntă constructiv pentru a genera înțelegere comună.
Prima ediție a debutat într-un format extins care a reunit studenții din primul an de la specialitatea Comunicare și Relații Publice, alături de Andrei Perciun, șeful Departamentului Comunicare și Teoria Informării. Conversația s-a concentrat pe o întrebare fundamentală: cum a ajuns fiecare să studieze comunicarea? Această introspectivă colectivă relevă un adevăr esențial – alegerea unei specializări nu este niciodată întâmplătoare, ci reflectă o înțelegere intuitivă a puterii comunicării de a modela realitatea socială.
Dialogul s-a extins prin invitarea unor oaspeți din Cluj: Lorina Culic și Octavian Moldovan de la Universitatea Babeș-Bolyai, care au împărtășit provocările studiilor la comunicare din cadrul universității clujene. Această perspectivă comparativă ilustrează principiul lui Umberto Eco despre „opera deschisă” – fiecare experiență educațională este unică, iar diversitatea abordărilor îmbogățește înțelegerea domeniului.
Chiril Mura, comunicatorul Ministerului Afacerilor Interne, a adus în atenție provocările specifice ale comunicării instituționale. Dialogul cu el evidențiază tensiunea dintre transparența necesară într-o democrație și complexitatea mesajelor guvernamentale – o provocare pe care Michel Foucault a analizat-o în contextul relațiilor dintre putere și discurs. În era fake news-urilor, comunicatorii instituționali devin gardienii credibilității publice, având responsabilitatea de a traduce politicile complexe în mesaje clare și accesibile. Probabil că aici ar trebui să spunem că este o misiune imposibilă, dar cineva trebuie s-o facă.
Sergiu Cibotaru a explorat dimensiunea critică a comunicării, subliniind necesitatea cultivării gândirii critice la tineri. Această abordare rezonează cu viziunea lui Noam Chomsky despre „consimțământul fabricat” și importanța educației media în dezvoltarea cetățenilor capabili să decodifice mesajele manipulatoare. Competențele de dezbatere nu sunt doar instrumente profesionale – ele reprezintă fundația unei societăți democratice sănătoase. Sau, cum ar spune cineva mai pesimist, ultima noastră speranță într-o lume în care oricine cu un smartphone se consideră expert în comunicare.
Victor Boaghe, invitat din Finlanda, a deschis o fereastră către dimensiunea globală a comunicării, discutând despre carieră și angajare în context internațional. Perspectiva sa confirmă teoria „satului global” a lui McLuhan, unde comunicatorii nu mai activează în spații limitate geografic, ci în ecosisteme conectate care necesită înțelegerea diversității culturale și adaptabilitatea mesajelor la contexte diferite.
Toate aceste dialoguri capătă relevanță deosebită când analizăm provocările societății contemporane prin prisma teoriei lui Jean Baudrillard despre „simulacre și simulare”. Într-o lume în care distincția dintre realitate și reprezentare devine din ce în ce mai vagă, rolul comunicatorilor profesioniști devine unul decisiv pentru menținerea unei legături autentice între instituții și cetățeni.
Neil Gaiman, în „American Gods”, explorează modul în care noile paradigme și valori înlocuiesc vechile credințe, iar noi, ca societate, luptăm să înțelegem și să comunicăm realitatea în care trăim – o realitate în care zeii antici cedează locul unor divinități moderne precum tehnologia și consumismul. În acest context cosmic, podcastul nostru devine un mic ritual de inițiere în tainele comunicării, pentru că, să fim sinceri, „dacă comunicare nu e, nimic nu e”.
Paulo Freire, în lucrarea sa fundamentală „Pedagogia oprimatului”, argumentează că educația autentică nu poate fi un act de depozitare a informațiilor în mintea studentului, ci trebuie să fie un proces de colaborare în care educatorii și educații devin parteneri în investigarea critică a realității. Freire susține că educația tradițională, denumită de el „educația bancară”, tratează studenții ca pe niște conturi bancare în care profesorii depun cunoștințele, iar studenții le primesc, le memorează și le reproduc. În contrast, educația eliberatoare presupune un dialog constant în care ambele părți învață și predau simultan. Say It Hub Podcast exemplifică perfect această abordare – studenții nu sunt doar receptori de informație, ci devin co-investigatori ai domeniului comunicării, purtând dialoguri cu profesioniști, punând întrebări critice și construind înțelegerea prin experiența comună.
Pandemia COVID-19 a demonstrat dramatic cum comunicarea deficientă poate amplifica criza, în timp ce războiul din Ucraina a evidențiat puterea comunicării strategice în mobilizarea opiniei publice și construirea solidarității internaționale. În plan local, Moldova se confruntă cu propriile complexități comunicaționale care necesită o abordare precisă. Combaterea dezinformării, construirea unei identități europene coerente, gestionarea diversității lingvistice și culturale – toate acestea cer o nouă generație de comunicatori pregătiți să abordeze realitățile geopolitice ale secolului XXI.
Caracterul studențesc al podcastului, care permite oricărui student să devină gazdă sau oaspete, reflectă o abordare educațională progresistă care recunoaște că învățarea autentică transcende spațiul formal al sălii de curs. Această metodă participativă urmează principiile lui Freire despre educația ca proces de conștientizare, unde studenții dezvoltă o conștiință critică asupra realității lor sociale și profesionale.
Say It Hub Podcast se configurează astfel ca un experiment în educația prin dialog, o platformă unde teoria întâlnește practica, iar învățarea academică se îmbogățește cu experiența directă a profesioniștilor din domeniu. Toate edițiile podcastului pot fi urmărite pe YouTube, oferind accesibilitate și transparență completă a procesului educațional. El demonstrează că viața studentului la comunicare nu se rezumă la asimilarea conceptelor din cursuri, ci se construiește prin conversații autentice, prin confruntarea cu perspective diverse, prin asumarea responsabilității de a contribui la modelarea viitorului comunicării.
Într-o eră în care, după cum observa Neil Postman, „ne amuza până la moarte”, inițiative ca Say It Hub Podcast oferă speranța că noua generație de comunicatori va fi pregătită să restaureze arta dialogului constructiv și să contribuie la construirea unei societăți mai coerente și mai empatice. Podcastul funcționează ca o metacomunicare care nu doar informează despre comunicare, ci o practică în timp real, demonstrând că uneori cel mai bun mod de a învăța să comunici este să începi să comunici despre comunicare. Așa de simplu, și totuși așa de complicat – exact ca domeniul în sine.