În era digitală, utilizarea frecventă a platformelor de socializare și a comunităților online a transformat modul în care oamenii interacționează și își petrec timpul liber. Aceste spații virtuale oferă căi convenabile de comunicare și conectare, permițând persoanelor să rămână în contact cu prietenii, familia și cunoștințele, indiferent de distanța geografică. Cu toate acestea, în ciuda beneficiilor aparente, există o recunoaștere tot mai mare a limitărilor și dezavantajelor pe care le prezintă faptul că se bazează exclusiv pe comunicarea digitală pentru interacțiunea socială.
Oamenii au nevoie de interacțiune umană autentică și de relații semnificative, motiv pentru care există o nevoie de locuri terțe care să ofere experiențe sociale autentice. Aceste spații fizice servesc drept centre vitale pentru a promova legături reale și pentru a oferi un refugiu din lumea digitală.
Un psiholog ne spune „Locurile terțe sunt soluții perfecte pentru viața în societatea noastră modernă. În condițiile în care o mare parte din viața noastră este consumată de ecrane și interacțiuni virtuale, existența unor spații fizice precum cafenelele sau centrele comunitare în care oamenii se pot întâlni, pot vorbi și pot forma legături reale este de neprețuit. Aceste locuri încurajează un sentiment de apartenență și prietenie care lipsește cu desăvârșire în lumea noastră digitală. Cred că toată lumea ar trebui să aibă un al treilea loc în care să se relaxeze, să socializeze și să simtă că face parte dintr-o comunitate”.
Termenul „locul terț” se referă de obicei la un concept sociologic introdus de sociologul Ray Oldenburg în cartea sa „The Great Good Place”, publicată în 1989. Oldenburg definește al treilea loc ca fiind un spațiu distinct de casă (primul loc) și de locul de muncă (al doilea loc). Este un mediu social în care oamenii se pot aduna, interacționa și se pot implica în viața comunității în afara rutinei lor obișnuite. Locul al treilea se caracterizează prin accesibilitate, atmosferă primitoare și rolul de a promova conexiunile și relațiile sociale. Acestea pot include cafenele, librării, biblioteci, parcuri, centre comunitare și alte spații publice în care indivizii se simt confortabil să petreacă timp și să se implice cu alții.
Elena ne spune „Ca persoană care se simte mai confortabil în lumea online și care se luptă cu anxietatea socială, ideea de a se aventura în locuri terțe poate fi intimidantă. Cu toate acestea, am ajuns să realizez că petrecerea timpului doar acasă sau la universitate nu este benefică pentru dezvoltarea personală sau pentru a forma conexiuni semnificative. Recunosc că este timpul să ies din zona mea de confort și să mă provoc să interacționez cu oamenii în contexte reale. Deși gândul de a începe conversații cu străinii îmi poate induce anxietate, înțeleg că este un pas necesar pentru a-mi depăși frica și a-mi extinde cercul social”.
Locurile terțe oferă un loc în care să te relaxezi, să te destinzi și să te implici într-o comunicare față în față cu ceilalți. Prin faptul că oferă un sentiment de apartenență și camaraderie, locurile terțe joacă un rol crucial în combaterea izolării sociale și în cultivarea unui sentiment de comunitate în societatea actuală din ce în ce mai digitalizată.
„Sincer, nu m-am gândit niciodată la conceptul de locul al treilea. Adică, merg ocazional la cafenele, dar nu m-am gândit niciodată la ele ca la ceva mai mult decât la niște locuri în care poți lua o cafea. Este interesant să mă gândesc la modul în care aceste locuri ar putea oferi mai mult decât un spațiu fizic – cum ar fi un sentiment de comunitate și interacțiune socială. Cred că va trebui să fiu mai atentă data viitoare când voi vizita unul dintre aceste locuri și să văd dacă voi observa ceva diferit.” spune Adrian.
Autor: Alexandra Grigoriev, studentă anul lll