Ziua Mondială a Libertății Presei, marcată anual în data de 3 mai, reamintește guvernelor necesitatea de a-și respecta angajamentul față de libertatea presei. Ediția din acest an aduce în atenție impactul Inteligenței Artificiale (IA) în domeniu.

Pentru profesioniștii mass-media, ziua constituie un prilej de reflecție la etica profesională și de cinstire a memoriei jurnaliștilor care și-au pierdut viața în timp ce se străduiau să afle adevărul despre un anumit subiect de interes public.

Tema anului

Anul acesta, evenimentul principal organizat sub egida Organizației Națiunilor Unite (ONU) de Ziua Mondială a Libertății Presei se intitulează „Relatarea jurnalistică în Minunata Lume Nouă – impactul Inteligenței Artificiale asupra libertății presei”.

IA transformă jurnalismul, oferind instrumente care îmbunătățesc tehnica reportajului de investigație, crearea de conținut și verificarea faptelor. Aceasta permite creșterea eficienței, accesibilitatea multilingvă și îmbunătățirea analizei datelor.

Dar aceste progrese vin cu anumite riscuri: informarea greșită sau chiar dezinformarea generate de IA, tehnologia vizuală deepfake, moderarea tendențioasă a conținutului și pericolul ca munca jurnaliștilor să fie supravegheată.

Istoricul Zilei Mondiale a Libertății Presei

Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1993, ca urmare a unei recomandări adoptate la Conferința Generală UNESCO din 1991.

Aceasta a fost, la rândul ei, un răspuns la un apel al jurnaliștilor africani care, în 1991, au elaborat Declarația de la Windhoek, Namibia.