“Scenariile de absorbție a universităților trebuie explicate și argumentate cu cifre, nu cu emoții”, a declarat rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, în cadrul unei emisiune de la postul de televiziune “Vocea Basarabiei”.
În opinia lui Șarov, procesul de absorbție este caracteristic și României. “Recent a avut loc o absorbție a Universității din Pitești, care avea în jur de 11 de mii de studenți, cu Universitatea Tehnică din București, ori la Universitatea din Iași în jur de 30 de mii de studenți. Situația pe care o avem noi în Republica Moldova astăzi: în jur de 11 mii de studenți la Universitatea de Stat, în jur de 10 mii la Universitatea Tehnică a Moldovei, în jur de 6 mii de studenți la Universitatea de Medicină. Cred că ar trebui mai mult să comunicăm despre aceste lucruri, trebuie pregătiri, fiindcă scenarii de raționalizare sunt foarte multe, dar, cred că, Ministerul are respectiv capacitatea…”, a conchis rectorul USM la aceeași emisiune tv.
Referindu-se la numărul de studenți, Igor Șarov a spus că în 2015 Republic Moldova a rămas cu 92 de mii de studenți, în anul 2020 cu 52 de mii de studenți, din 132 de mii. În aceste condiții, potrivit rectorului USM, nu putea să rămână același număr de instituții de învățământ superior.
Igor Șarov, rector USM: “Regele Ferdinand spunea că: „Nu zidurile fac o școală, dar spiritul care domnește în ea”. Ce facem noi astăzi, încălzim pereți goi, vorbim despre un management eficient fără spirit? În special când este vorba despre învățământul superior, reforma era una inevitabilă și în anul 2020 a început propriu-zis acest proces de raționalizare la bază căruia au stat 3 piloni. Primul, aprobarea unei noi metodologii de finanțare per student: banul vine după student, nu poți în calitate de director să folosești resurse politice ori de alt gen, să mergi la minister să spui: „Dați-mi bani, fiindcă noi nu rezistăm financiar”. Regulile trebuie să fie foarte clare și susținerea pe care o avem inclusiv din partea partenerilor de dezvoltare și, cu siguranță, nu am fi avut succesele pe care le avem în învățământul superior dacă nu era această susținere masivă din partea SUA, a Uniunii Europene și a României, în mod special. Al doilea moment, în afară de metodologie a fost raționalizarea și absorbția celor două universități, a Institutului de Relații Internaționale și a Universități „Cantemir”. Al treilea pilon a fost proiectul Băncii Mondiale, investiții de peste 30 de milioane de euro, 35 de milioane de euro care, inclusiv și astăzi se derulează, semnat în anul 2020, care este îndreptat spre îmbunătățirea infrastructurii, pe de o parte, pe de altă parte, investiții în formările profesorilor, apariția noilor programe care sunt în interesul tuturor. Aici aș fi vrut să mai atrag atenția asupra faptului că toate aceste date au fost prezise.”