Dezghețarea ghețarilor din Groenlanda este un fenomen îngrijorător care are un impact semnificativ asupra climei globale. Ghețarii din Groenlanda conțin aproximativ 10% din apa dulce de pe Pământ, iar topirea lor ar putea duce la o creștere semnificativă a nivelului mării.
Conform The Guardian, calota glaciară a Groenlandei pierde în medie 30 de milioane de tone de gheață pe oră din cauza crizei climatice, potrivit unui studiu, ceea ce reprezintă cu 20% mai mult decât se credea până acum.
Unii oameni de știință sunt îngrijorați de faptul că această sursă suplimentară de apă dulce care se varsă în Atlanticul de Nord ar putea însemna că un colaps al curenților oceanici, numit circulația meridională de răsturnare a Atlanticului (Amoc), este mai aproape de a fi declanșat, cu consecințe grave pentru omenire.
Se știa deja că Amocul era la cel mai slab nivel din ultimii 1.600 de ani, iar în 2021 cercetătorii au detectat semne de avertizare privind un punct de inflexiune. Un studiu recent a sugerat că prăbușirea ar putea avea loc chiar în 2025, în cel mai rău caz. O parte semnificativă a calotei glaciare din Groenlanda însăși este, de asemenea, considerată de oamenii de știință ca fiind aproape de punctul de inflexiune al topirii ireversibile, fiind probabil deja așteptată o creștere a gheții echivalentă cu 1-2 metri a nivelului mării.
În cadrul jurnalului Nature a fost publicată o nouă cercetare care descrie în detaliu procesul dezghețării ghețarilor.
„Rezultatele noastre indică faptul că, prin neglijarea retragerii frontului de calviție, estimările consensuale actuale ale bilanțului masiv al calotei glaciare au subestimat pierderile recente de masă din Groenlanda cu până la 20%. Pierderea de masă pe care o raportăm a avut un impact direct minim asupra nivelului global al mării, dar este suficientă pentru a afecta circulația oceanică și distribuția energiei termice pe glob.”
Topirea ghețarilor din Groenlanda are o serie de consecințe negative. În primul rând, poate duce la o creștere semnificativă a nivelului mării. O creștere de doar 1 metru a nivelului mării ar putea inunda zonele de coastă din întreaga lume, inclusiv orașe mari precum New York, Londra și Shanghai.
În al doilea rând, topirea ghețarilor din Groenlanda poate duce la o schimbare a climei locale. Ghețarii din Groenlanda ajută la reglarea temperaturii globale, iar topirea lor ar putea duce la o încălzire mai rapidă a regiunii.
În al treilea rând, topirea ghețarilor din Groenlanda poate perturba ecosistemele locale. Ghețarii din Groenlanda oferă habitat pentru o varietate de plante și animale, iar topirea lor ar putea duce la extincția unor specii.
Estimările anterioare ale modificării dimensiunii stratului de gheață din Groenlanda se bazau pe trei tipuri de măsurători: altitudinea suprafeței stratului de gheață, viteza gheții care trece prin locuri fixe și atracția gravitațională produsă de masa stratului, scrie The New York Times.
Combinând mai multe dintre aceste estimări, oamenii de știință au ajuns la un consens conform căruia Groenlanda a pierdut un total de aproape cinci trilioane de tone de gheață din 1992.