Despre educația financiară din Republica Moldova, interviu cu Eugenia Ciutac, profesoară de educație economică și antreprenorială (grad didactic superior) în IPLT „Gaudeamus”.
Unda Liberă: Considerați că e necasar ca în școlile din Republica Moldova să fie introdus ca obiect obligatoriu educația financiară?
Eugenia Ciutac: Sunt absolut convinsă. Un astfel de program vine să suplimenteze curriculumul școlar cu deprinderi, abilităţi şi cunoştinţe financiare, deci să cultive în elevi o cultură financiară sănătoasă, deoarece problemele financiare nu apar întotdeauna din lipsa banilor, ci mai degrabă din lipsa educației financiare. Este important ca acest program să fie proiectat și descris în corespundere cu cerințele și standardele educaționale stabilite de sistemul educațional în bază de competențe. Principiile și valorile promovate de acest curs trebuie să fie în strictă corelație cu particularitățile de vârstă, dar și cu viața cotidiană mereu în schimbare.
Unda Liberă: De ce ar trebui să-i învățăm pe copii despre bani?
Eugenia Ciutac: În contextul unei societăți ai liberei inițiative, educația despre bani va ajuta copiii să descopere esența vieții financiare și, deci, să înţeleagă rostul propriei vieți, îi învață să aibă un comportament financiar sănătos, prin a lua decizii financiare corecte pentru o independență financiară personală pe viitor, deci îi pregătește pentru viață. Educația despre bani îi va învață pe copii să-și analizeze comportamentul față de bani și șă-și construiască o relație cu aceștia, însă una pe care o pot controla ei și nu invers. De exemplu, deprinderea de a întocmi bugetul personal te ajută să fii stăpân pe banii tăi. Învățând despre bani, copiii încep să facă diferența de impact în proviniența banilor. Banii făcuți legal au ca impact un șir de avantaje. Pe lângă faptul că-ți asigură existența, îți asigură un loc/ statut în societate; îți oferă stabilitate și siguranță, pe când banii făcuți ilegal au un șir de dezavantaje. Aceștia îți oferă confort temporar, persoane interesate într-o relație cu tine, adică prieteni falși; crează false valori; nu-ți oferă siguranță și stabilitate; te pomenești în conflict cu legea; ești mereu tensionat psihologic; stimulează corupția; dărâmă destine, etc.
Unda Liberă: Care credeți că ar fi vârsta ideală de începere a educației financiare la copii?
Eugenia Ciutac: Cu cât mai devreme cu atât mai bine. Cred că educația financiară trebuie începută în familile, apoi în grădiniță, în școală și tot așa, pe tot parcursul vieții. De mici, copiii trebuie să descopere că banii nu cresc în copaci și nici nu apar din pod în buzunarul părinților, banii se înmulțesc prin efort, prin muncă. Dacă continuăm, treptat ei vor descoperi ce sunt nevoile și dorințele care costă bani și care sunt diferențele dintre acestea. Ar fi frumos ca copii să poată face diferența dintre o nevoie și o dorință. Cum facem asta? Răspunzând sincer la câteva întrebări: Aș putea trăi fără acest obiect? Sunt în siguranță fără acest obiect? Este absolut necesar pentru viața mea? De exemplu: Am nevoie de hrană: îmi doresc mult să mănânc tort de ciocolată. Voi suferi dacă nu îl voi mânca? Copiii înțeleg că dacă știi să faci diferența dintre nevoi și dorințe, aceastea te vor ajuta să-ți gestionezi corect, cu prudență banii personali. Prin activități interactive și pline de conținut desfăşurate de părinți, educatori sau profesori, copiii trebuie să mai descopere că dorințele noastre sunt nelimitate, pe când resursele noastre/finanțele sunt limitate și de fiecare dată suntem puși în situația de a alege, iar alegerea trebuie să fie una rațională.
Alte descoperiri pe care le pot face copiii într-un program de educație financiară ar fi că banii pot fi obținuți atât prin muncă fizică, cât și muncă intelectuală, că sunt mai multe surse de venit, etc.
Unda Liberă: Ce părere aveți despre cultura economică și financiară a întregii societăți?
Eugenia Ciutac: Cred că în țara noastră cultura economică, aș adăuga aici și antreprenorială, inclusiv cultura financiară lasă mult de dorit. În cea mai mare parte, persoanele nu dețin abilități, ca să mai spun competențe de elaborare și gestionare eficientă a bugetului personal, bugetului de familie, cunoștințe și abilități de economisire. Cred că majoritatea nu avem habar de realizarea unui plan de investiții pentru prezent, nu mai vorbesc de viitor, populația nu conștientizează, nu cunoaște cum să administreze riscuri financiare când e vorba de asumarea unui credit sau în cazul unui furt de identitate, ca să nu mai accentuez asumarea unei asigurări de viață, etc. Este nevoie de a dezvolta abilitățile de utilizare a seviciilor bancare, a operațiunilor cu carduri, operațiuni on-line, operațiuni cu valută străină, etc. În acest sens încă avem mult de învățat și mult de făcut.
Unda Liberă: Este oare educația financiară numai despre cifre și rapoarte?
Eugenia Ciutac: Categoric nu, chiar dacă în mare parte operăm cu cifre și mai trebuie periodic să realizăm și unele rapoarte, totaluri, câteodată doar pe un maculator sau doar în cap. Educația financiară este și despre relații: relația cu tine însuți, educația financiară este importantă din perspectiva unor relații sănătoase de familie. Copiii trebuie să înțelegă că parinții sunt responsabili pentru împlinirea nevoilor lor, tot părinții însă, nu sunt responsabili de împlinirea dorințelor acestora. Ei le pot asculta și îndeplini unele dorințe, dacă pot și dacă cred că acestea sunt importante pentru viitorul lor. Majoritatea nevoilor sau dorințelor implică un cost, iar familiile uneori trebuie să facă alegeri dificile în ceea ce privesc lucrurile de care au nevoie sau pe care și le doresc. Dorințele unui membru al familiei se termină acolo unde se încep nevoile altui membru, oferind importanță nevoilor de care poate depinde viața și sănătatea celor dragi. Astfel, ne învățăm și sprijinim copiii să devină empatici, dar și autonomi, treptat să identifice metode ca ei înșiși să-și satisfacă dorințele, asupra cărora decid, inclusiv prin economisire.
Vorbeam mai sus despre nevoi și dorințe. Putem exemplifica că o dorință de moment, ar putea să-și piardă din valoare peste ceva timp. Acest lucru nu înseamnă nicidecum să renunți la dorințile tale, doar să le transformi în scop pe termen lung, și pentru a le realiza să începi a economisi chiar de azi. De obicei alegerile pe care le facem în viața noastră depind de valorile pe care le avem, de aceea educația financiară este și despre valori.
Unda Liberă: Cât de importantă este educația financiară pentru piața din Republica Moldova ?
Eugenia Ciutac: Cred că aici e nevoie să vorbim de educația financiară în format mai larg, cea de educație antreprenorială și de educație economică în general, în sensul formării unei gândiri și mentalități economice care creează, motivează, atât la nivel de afaceri private, cât și la nivel national, de stat, inclusiv la nivel de conexiuni și integrare la economia mondială.
Sigur, educația financiară în acest format este importantă în vederea cunoașterii întregului spectru de activitate a unei afaceri sub orice formă, fie întreprindere individuală sau societate pe acțiuni. Afacerile implică costuri fixe, costuri variabile, venituri, profit, taxe, etc. Cunoașterea operațiunilor financiare, întreținerea corectă a registrelor contabile de oricare natură sporesc eficiența întreprinderii.
Tot atât de importantă , aș zice, chiar mai, este educația financiară la nivel de stat, adică celor de la conducere, care trebuie să dezvolte și să aplice politici financiare eficiente, inclusiv fiscale, care să motiveze oamenii să investească în deschiderea noilor afaceri, în extinderea celor care deja sunt viabile pe piață, etc.
Unda Liberă: Ați putea să ne spuneți mai multe despre târgul economic pe care îl organizați împreună cu elevii dumneavoastră ?
Eugenia Ciutac: Târgul Economic, numit și Târgul Minifirmelor Școlare, la nivel de gimnaziu și Companiilor Școlare la nivel de liceu se organizează annual în Instituția noastră și este este un rezultat al activității unor ateliere teoretico-practice, care oferă oportunitatea elevilor de a conduce propria afacere: înființarea, administrarea şi lichidarea unei întreprinderi mici, pentru a înțelege pașii în funcționarea unei afaceri reale. Acest atelier este orientat spre dezvoltarea spiritului de antrepriză şi obţinerea unor cunoştinţe şi deprinderi antreprenoriale în cadrul instruirii şcolare, prin a-i ghida în implicarea într-un mediu de afaceri şi de producţie – ei învaţă să se adapteze la schimbări şi inovaţii, li se dezvoltă gustul inițierii unei afaceri în viitor. Elevii cercetează piața, lansează o idee de afaceri, acumulează capital inițial prin vânzări de acțiuni, produc, ambalează și etichetează produsul, apoi promovează produsul, inclusiv on-line, vând și duc evidența contabilă. Minifirma/Compania Școlară este un proiect educațional nonprofit și activează în baza unui statut, care stabilește regulile de activitate și de funcționare ale acesteia. În acest sens de idei, în cadrul acestui atelier elevii dobândesc cunoştinţe și își formează abilități prin aplicarea responsabilă în practică a ideilor. Astfel, pregătim tânăra generație pentru a se afirma cu succes într-o societate a liberei inițiative.
De obicei târgul ia forma unui concurs și întrunește între 25-30 de Minifirme/Companii Școlare, unde elevii își prezintă produsele/serviciile, amenajează spațiile de vânzare, comunică cu clienții/consumatorii, utilizând diferite tehnici de vânzare, prezintă Minifirma/Compania Școlară în baza unor criterii stabilite anterior și răspund la întrebările juriului, etc.
Unda Liberă: Și pentru sfârșit, le-ați putea oferi urmăritorilor noștri care citesc acest articol un mesaj?
Eugenia Ciutac: Cred că, urmăritorii acestui portal trebuie să cunoască că în Republica Moldova planul-cadrul pentru învățământul preuniversitar prevede o astfel de disciplină cu statut de disciplină opțională, cu programe pentru toate treptele de învățământ: primar, gimnazial și liceal, programe tot mai mult solicitate de elevi și părinți. Aceste programe integrează în conținuturile sale și subiecte de educație financiară, în contextul educației economice și antreprenoriale. De exemplu în clasa I-a, în cadrul programului Eu și Familia mea, prin activități captivante elevii descoperă resursele din jurul său, inclusiv cele financiare, planifică bugetul personal, propun idei de gestionare a bugetului familiei, descoperă cum pot să-și înmulțească banii săi și construiesc propria piramidă a nevoilor, deci, conștientizează legătura dintre nevoi, dorințe, care costă și valori. De mici elevii sunt învățați să ia decizii înțelepte, cheltuie cu chibzuință la cumpărături, înainte de a citi ziarul cu anunțuri. În clasa II-a, în cadrul programului Comunitatea Noastră elevii descoperă cum se gestionează finanțele comunității, cum e să fii un consumator responsabil în comunitate, descoperă serviciile bancare pe care le prestează banca din comunitate, etc. În clasa a III-a, programul Țara noastră,prezintă pe-ndelete Leul moldovenesc- valuta națională a Republicii Moldova, tipuri de bugete și cum se administrează bugetul țării noastre, cum și de ce este necesar să se citească prospectul unui produs, etc. În clasa a IV-a, în cadrul programului Lumea Noastră, elevii descoperă valute convertibile, fac schimburi valutare și plătesc taxe vamale când ,,fac” import, export, etc.
La nivel gimnazial, de asemenea sunt mai multe programe, cum ar fi Economia în cifre, Minifirma Școlară, și altele, iar la nivel liceal, pe lângă cursul teoretic de Economie Aplicată sunt și alte programe, cum ar fi Cheia Succesului și Finanțele mele.
Întreg cursul de Educația weconomică și antreprenorială dispune de tot suportul didactic: curriculum, manuale, caietul elevului, ghidul profesorului, materiale adiționale. Toate materialele, inclusiv o parte în format digital le puteți găsi pe link-ul:
Aici țin să menționez că aceste programe sunt elaborate de profesori școlari și universitari în cadrul Organizației Obșteaștești JA Moldova cu susținerea și împreună cu Ministerul Educației și Cercetării Republicii Moldova. Rămâne să ne deschidem noi, profesorii, managerii școlari, părinții către această oportunitate.
În opinia mea, educația financiară trebuie privită ca parte componentă a Educației Economice și Antreprenoriale, care este tot atât de importantă sau mai bine spus face parte din cei șapte ani de acasă.
AUTOR: Buruiană Roxana
***Acest material a fost realizat în cadrul Cursului de Jurnalism Economic care este implementat de Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova, în parteneriat cu American Chamber of Commerce in Moldova cu susținerea financiară de la U.S. Embassy Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția partenerilor donatori.