Sărbătoarea Dragobetelor este sărbătorită în mod tradițional în România și Moldova pe 24 februarie. Sărbătoarea tradițională a Dragobetelor din aceste țări este un analog cu sărbătoarea internațională de Sf. Valentin.
Ce este interesant în sărbătoarea Dragobetelor? Conform istoriei formării sărbătorii, în antichitate în această zi se sărbătoria sosirea primăverii, natura se trezește și păsările se logodesc. Omul, ca parte a naturii, nu putea rămâne indiferent la procesul de trezire a tuturor viețuitoarelor și să se bucure de sosirea primăverii.
În mitologie, personajul lui Dragobete seamănă oarecum cu Erosul grecesc sau cu Cupidonul italian decât cu Sfântul Valentin catolic. În mitologie, personajul lui Dragobete seamănă oarecum cu Erosul grecesc sau cu Cupidonul italian decât cu Sfântul Valentin catolic.
Această imagine a venit de la vechii daci, pentru care a personificat sfântul patron al animalelor. Mai târziu, în România, a fost transformat în patronul iubirii. Prin tradiție, pe 24 februarie se face o mare sărbătoare în satele românești și moldovenești, însă, acum această tradiție a început să fie uitată.
Se credea că cel care participă la această sărbătoare va avea o sănătate excelentă tot anul și o boală atât de gravă a vremii precum febra va trece pe lângă el. Se crede că Dragobetele va aduce abundență și prosperitate proprietarilor casei în cursul anului.
În această zi au spus: „Dragobete sărută fetele”. Conform tradițiilor, tinerii și femeile au convenit să se întâlnească în fața bisericii și toți împreună au mers în pădure pentru a culege primele flori de primăvară. În sudul României, în județul Mehedinci, există următorul obicei interesant. O fată tânără fuge înapoi din pădure. Trebuia să fie urmărită de un tânăr care s-a îndrăgostit de ea.
Dacă un tânăr ajungea din urmă cu iubita lui și, în același timp, era și îndrăgostită de el, atunci fata trebuia să-l sărute în fața tuturor. Astfel, aceasta și-a arătat atitudinea față de tânăr. După aceea, se credea că acum sunt logodiți. A fost și un fel de modalitate de a afla ce fel de nunți vor fi în toamna viitoare.
După o altă credință, pentru a fi iubită un an întreg, o femeie trebuia să atingă un bărbat din alt sat.
Ei bine, desigur, nu se putea lipsi de magie, așa că fetele au adunat seara ultimele resturi de zăpadă, pe care le-au numit „zăpadă zână”. Apa din această zăpadă a fost folosită pe tot parcursul anului ca un protector de frumusețe și pentru vrăji de dragoste.
Legenda: Dragoste e un sentiment inocent
Sursa: 
Obiceiurile și tradițiile au fost destul de diverse și iată unele din ele.
Există credința în rândul oamenilor că la sfârșitul lunii februarie, la începutul primăverii, păsările care stau pentru perechea de iarnă, „se logodesc”. Se spune că acele păsări care nu se împerechează în această perioadă nu vor avea pui tot anul.
Această sărbătoare, numită popular „Lordna păsărilor”, a trecut la oamenii care sărbătoresc această zi. Exista o credință: „Dacă în această zi o fată sau un bărbat nu întâlnește pe nimeni de celălalt sex, atunci nu vor fi iubiți tot anul. Și dacă o fată ieșea la plimbare cu iubitul ei, trebuia să se sărute, altfel nu s-ar iubi tot anul, pentru că nu degeaba spun că „Dragobete sărută fetele”.
Practic, această sărbătoare a fost considerată acceptabilă pentru micile treburi casnice, femeile făceau curățenie, dar nu țeseau, nu spălau. Se credea că Dragobetele nu însoțea munca serioasă, așa că atât femeile, cât și bărbații nu lucrau, temându-se să nu aducă mânia lui Dragobete și să „ciripească ca păsările toată viața”.
Reamintim că Dragobete se sărbătorește în Moldova și România fiecare an pe 24 februarie. Dragostea – este cel mai pur sentimen. Ea nu trece alăturea , ea v-a nimeri în inimile fiecăruia.
AUTOR: Anastasia Vedrasco