Valul coreean sau k-wave, un neologism care se traduce ca „val/flux al Coreei de Sud”, se referă la creșterea popularității globale a culturii sud-coreene începând cu anii 1990. Acesta a început odată cu răspândirea K-dramelor (serialelor și filmelor coreene) și a K-pop-ului (gen de muzică) în Asia de Est, Sud-Est și Sud, evoluând pe parcurs până la un un fenomen global. Acest proces de popularizare a culturii coreene prin intermediul muzicii și a produselor cinematografice are astăzi un impact major asupra economiei Coreei de Sud.
Potrivit The Guardian, După Războiul Coreean (1950-1953) , Coreea de Sud a fost clasată printre cele mai sărace națiuni din lume. Până la sfârșitul anilor 1990 situația s-a schimbat, înregistrând succes în domeniul tehnologiilor. Această creștere s-a încheiat însă cu o bruscă prăbușire economică în 1997, când guvernul coreean a fost nevoit să ceară de la Fondul Monetar Internațional (FMI) un împrumut de urgență de 57 de miliarde de dolari. Ziua acelei cereri este încă cunoscută drept Ziua Umilinței Naționale. Pentru a plăti datoria, au existat multe sacrificii colective (inclusiv o acțiune pentru obținerea aurului, în cadrul căreia zeci de mii de coreeni obișnuiți și-au donat verighetele cauzei naționale).
Astfel, fostul președinte Kim Dae-jung a decis că este necesară o reabilitare națională. Potrivit miniștrilor citați în cartea jurnalistei Euny Hong, „Renașterea Coreei:Cum o națiune cucerește lumea prin cultura pop”, Kim s-a mirat cât de multe venituri au adus Statelor Unite și Marii Britanii filmele și muzica și a decis să folosească aceste două țări ca repere pentru crearea unei industrii de cultură pop în Coreea.
Astăzi, putem spune cu fermitate că această strategie a fost una de succes. Un studiu realizat de Fundația Coreeană pentru Schimb Internațional de Cultură, a arătat că impactul economic direct al culturii coreene s-a dublat din 2016 până în 2019 și rămâne constant în creștere, la fel și influența indirectă – exporturile de bunuri de larg consum și turism. În 2018, de exemplu, k-wave-ul a contribuit cu 9,48 miliarde de dolari la produsul intern brut (PIB).
Un nume cunoscut din cultura coreeană este artistul PSY, care a adus o valoare economică de 1 trilion de woni cu piesa sa „Gangnam Style”, adică aproape 750 de milioane de dolari
Totuși, când vine vorba de muzică, în special un grup K-pop iese în evidență. BTS, o trupă de băieți formată din șapte membri, aduce aproximativ 5 miliarde de dolari în Coreea de Sud în fiecare an. Și cifrele sunt în creștere. În decembrie 2018, Institutul de Cercetare Hyundai (HRI) a raportat că BTS generează o sumă estimată de 3,54 miliarde de dolari ca valoare economică pentru țară pe an. Conform analizei raportului privind veniturile companiei efectuate de Statista în 2018, contribuția BTS la PIB-ul Coreei de Sud este aproape comparabilă cu cea a Korean Air, cea mai mare companie aeriană din Coreea de Sud. HRI a prezis că impactul economic pe 10 ani al BTS va ajunge la 49,8 miliarde de dolari, număr mai mare decât veniturile Jocurilor Olimpice de iarnă din 2018, care s-au desfășurat tot în Coreea de Sud.
Răspândirea k-pop-ului a avut un impact și asupra turismului. Potrivit HRI, 796.000 de străini vizitează anual Coreea de Sud din cauza trupei BTS. Tot HRI au declarat că unul din treisprezece turiști străini a vizitat Coreea de Sud în 2017 datorită boys-band-ului.
Totodată, Sistemul de Statistică Economică al Băncii Coreei a declarat că BOP (balanța de plăți, care reprezintă totalul tranzacțiilor economice dintre o țară și celelalte state) a Coreei de Sud pentru muzică și divertisment a atins 114,7 milioane de dolari în primul trimestru al anului 2019 din 2 motive principale: îmbunătățirea relației dintre China și Coreea de Sud și succesul global al BTS.
Dar k-wave-ul nu este doar despre muzică. În domeniul cinematografiei Coreea de Sud la fel a înregistrat rezultate remarcabile în ultimii ani. „Parazitul” lui Bong Joon-ho, de exemplu, a fost un succes revoluționar la Oscar, fiind primul produs în limbă străină care a câștigat premiul pentru cel mai bun film, iar blockbuster-ul Netflix „Squid Game”, a fost prima emisiune Netflix non-engleză care a ajuns în top după numărul de vizionări în întreaga lume, doborând toate recordurile anterioare ale platformei. În același timp, actorul coreean Bae Yong Joon a adus o valoare economică de aproximativ 2,72 miliarde de dolari cu drama sa „Winter Sonata”.
Astfel, conform datelor oferite de Banca Mondială, Coreea de Sud a reușit să ajungă pe locul 10 în topul celor mai bogate țări din lume în 2021 în funcție de produsul intern brut, inclusiv și datorită impactului pe care l-a avut „valul coreean”.
***Acest material a fost realizat în cadrul Cursului de Jurnalism Economic care este implementat de Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova, în parteneriat cu American Chamber of Commerce in Moldova cu susținerea financiară de la U.S. Embassy Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția partenerilor donatori.
REDACTOR: Luminița Cauliuc