Boboteaza: Tradiții și superstiții respectate de moldoveni

Boboteaza, sau Botezul Domnului, este una dintre cele 12 sărbători creștine majore, plină de semnificații profunde. Creștinii ortodocși celebrează astăzi acest moment important, care reamintește evenimentele petrecute la apa Iordanului. În această zi specială, apele sunt sfințite, simbolizând purificarea și binecuvântarea.

În Republica Moldova, această sărbătoare creștină este însoțită de numeroase tradiții și superstiții pe care credincioșii le respectă cu sfințenie. De la ritualurile religioase până la obiceiurile populare transmise din generație în generație.

De Bobotează, certurile în casă sunt strict interzise, iar împrumuturile nu sunt permise, conform tradiției. Preoții sfințesc apele și pregătesc Agheasma Mare, o apă binecuvântată din care oamenii iau pentru a-și stropi casele și animalele. Restul apei sfințite este păstrat în sticle, fiind considerat un leac cu puteri deosebite.

De obicei, această zi este marcată de frig intens, fenomen cunoscut sub denumirea de „gerul Bobotezei”, care, potrivit credințelor, este un semn al bogăției și prosperității pentru anul care urmează. Creștinii obișnuiesc să consume grâu fiert și vin roșu, simboluri ale purificării și alungării răului.

Totodată, femeile nu au voie să spele rufe în această zi, iar interdicția se extinde timp de opt zile, pentru a proteja apele proaspăt sfințite, trasmite TV8.

Mâine, 20 ianuarie, creștinii ortodocși de rit vechi vor celebra sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, marcând astfel finalul șirului sărbătorilor de iarnă.

REDACTOR: Maria-Magdalena Țurea