Boboteaza 2024, tradiții și superstiții. Cum s-a încheiat șirul sărbătorilor de iarnă, pe stil nou

Boboteaza sau Botezul Domnului, numită și „Epifania”, a fost sărbătorit pe data de 6 ianuarie și marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, pe stil nou.

Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creștine importante. Scopul acesteia este de a reaminti lucrurile care s-au întâmplat în apa Iordanului înainte de venirea lui Iisus Hristos. Biserica îi mai spune și “Arătarea Domnului”, “Dumnezeiasca Arătare” sau “Epifania”.

În unele zone ale țării se colindă, se fac farmece și descântece, se află ursitul pentru fetele nemăritate și se fac previziuni în legătură cu noul an. Alte obiceiuri specifice sărbătorii Botezului Domnului sunt întrecerea de înot a bărbaților pentru a scoate crucea din apă și pusul busuiocului sub pernă de către fete pentru a-l visa pe cel cu care se vor căsători.

În noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Dacă li se întâmplă să cadă pe gheață în ziua de Bobotează, pot fi sigure că se mărită în acel an. Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Alte obiceiuri de Bobotează

De asemenea, în ajunul Bobotezei, tradiția spune că trebuie pregătită o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare.

Pe masă se vor pune 12 feluri de mâncare: coliva, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiușe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu are voie să înceapă să mănânce până nu vine Iordanul sau Chirasela.

“Chiralesa” provine din neo-greaca şi înseamnă “Doamne, miluieşte!”. Există credinţa că, strigând “Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

Ce nu trebuie să faci de Bobotează

După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli. Tradiția spune că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. Se crede și că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. De asemenea, de Bobotează nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. Potrivit tradiţiei populare, se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

sursa: ciao.ro