Eroina acestui material este o fire modestă, dar zâmbetul și optimismul ei nu te lasă indiferent. Ariadna Ignatiuc, tânără originară din orașul Orhei și cu o mare pasiune de Uniunea Europeană. Și-a făcut studiile liceale în orașul natal, apoi a hotărât să continue studiile superioare în România, absolvind Facultatea de Studii Europene UBB, Cluj Napoca, masterandă Facultatea de Științe Politice UNIBUC. În prezent, visul ei a condus-o tocmai la Bruxxeles, unde muncește cu plăcere în calitate de asistent parlamentar acreditat.
Vă invit să o cunoașteți și voi…
Ariadna: Felicia, îți mulțumesc mult pentru invitație. Mi-ai spus că te-ai adresat la mine, deoarece vrei să realizezi un interviu cu un tânăr de succes. În primul rând, țin să subliniez că pentru mine succesul e un termen complex. Și probabil, abia pe la 60 de ani îți voi putea spune dacă am cunoscut succesul sau nu în viață. Acum sunt doar o tânără care muncește mult, face ce îi place, dar știe că are unde să crească.
1. Cine sau ce te-a determinat să faci studiile peste hotare?
Din păcate, nu pot să-ți povestesc aici o istorie motivațională frumoasă.
Deloc. Gândurile despre plecare au început să apară pe la vreo 16 ani, când am devenit conștientă că sistemul educațional din Republica Moldova este plin de corupție. Dar nu aveam curajul să plec din țară imediat după gimnaziu. Eram prea atașată de mama și tata. Am rămas la liceu în Orhei. Și în cei trei ani care au urmat m-am pregătit moral de plecare, iar în clasa a XII-a am luat decizia finală, de a aplica la Facultatea de Studii Europene, UBB, din Cluj-Napoca. De ce? Fiindcă prima și singura mea dragoste până acum este Uniunea Europeană.
2. Ce reprezintă pentru tine Uniunea Europeană?
Uniunea Europeană este o încercare de a menține pacea, de a împăca popoare și de a contribui la dezvoltarea socială, economică, culturală a statelor de pe continentul european. Pasiunea mea pentru UE a început din clasa a IX-a, când am participat la o activitate de simulare a procesului decizional din instituțiile europene. Atunci am înțeles că termene ca tratate, directive și majoritate nu mă plictisesc, dimpotrivă îmi stârnesc interesul. Adolescența mea nu a fost despre filme și seriale, ci despre știri și emisiuni politice urmărite la diferite posturi TV. Pe atunci nu știam că asta înseamnă dezvoltarea gândirii critice, eu doar voiam să văd cum același eveniment este reflectat de diferite surse media.
Uniunea Europeană a venit ca un răspuns la întrebarea – Ce vreau să fac în viață? – să devin parte a proiectului european care are ca reper pacea, respectarea drepturilor omului, democrația și statul de drept. Sunt un om al principiilor și valorilor, care s-a regăsit în acest proiect.
A urmat Facultatea de Studii Europene unde am învățat cu pasiune și entuziasm cum funcționează Uniunea. Si nu mi-am abandonat visul, o voce din interior îmi tot spunea că am ales corect și că urma să ajung acolo unde voiam, în ciuda privirilor suspicioase care mă considerau o naivă și visătoare incurabilă. Iar eu aveam un plan, visam, și în același timp gândeam strategic. Știam care sunt următorii pași pe care trebuie să-i întreprind ca scopul meu să devină realitate.
De jumătate de an am devenit parte a proiectului european, sunt la Bruxelles. Cineva ar crede că mă simt împlinită și mulțumită, dar nu e așa. Urmează alți pași, alte etape spre care tind cu ambiție, ardoare și dragoste pentru cetățenii europeni.
Am venit pe Pământ să fac bine oamenilor, iar Uniunea Europeană îmi oferă instrumentele necesare să-mi îndeplinesc misiunea.
3. Cum ai reușit să fii o elevă exemplară, în același timp să participi la diverse cursuri, concursuri, să preiai rolul de voluntar și multe alte activități, având mereu succes?
Într-adevăr anii de liceu au fost marcați de voluntariat, pe lângă orele la școală și activitățile extracurriculare. Au fost niște ani frumoși și cruciali pentru dezvoltarea mea personală. Sunt recunoscătoare Centrului de Tineret Orhei pentru toate proiectele în care am fost implicată, care mi-au demonstrat că eu pot fi mai mult decât o elevă sârguincioasă la școală. Pot coordona o echipă, pot organiza evenimente, pot lucra în echipă.
Alegeam să merg și la diverse concursuri, deoarece sunt un om ambițios. Dar înțelegeam că principalul meu concurent sunt eu. Asta este atitudinea mea în concursuri.
Nu am avut mereu succes, au fost și eșecuri. Nu cred că există om pe Pământ a cărui viață să fie doar lapte și miere. Dar aceste eșecuri m-au determinat să mă ridic și să merg mai departe spre visul meu. Au fost momente când am plâns, dar după găseam putere să-mi șterg lacrimile și să cred că acesta nu e finalul. Până a veni în România pentru studii mă consideram slabă, dar acum pot spune că mi-am demonstrat mie, în primul rând, că sunt puternică și că pot lupta, păstrându-mi însă devotamentul în raport cu principiile și valorile adoptate în timp.
4. Cum s-a păstrat acest viu interes pentru studii?
Mi-a plăcut mereu să învăț. Totuși, fiind o perfecționistă convinsă, visam doar la 10. Era greu pentru mine să accept un 9. Nu cereau părinții de la mine acest lucru, eu eram și sunt principalul meu critic.
Se spune că, toată viața învățăm.
Eu, de exemplu, săptămâna viitoare încep un curs de franceză. Mă gândesc să mai fac un masterat și un doctorat mai târziu, ca să am posibilitatea să predau și să îndrăgostesc alți tineri de Uniunea Europeană.
Așa că interesul meu pentru studii a fost și este intens. Un om ambițios e mereu însetat de cunoaștere și știință.
5. În România ai cunoscut alt tip de învățământ, care ar fi schimbarea pentru învățământul din Republica Moldova?
Să știi că și sistemul educational din România are probleme, dar situația nu e la fel de proastă ca în Republica Moldova. Corupția și lipsa cadrelor didactice calificate reprezintă principalele provocări ale învățământului din Republica Moldova. Soluția pe care o văd eu este majorarea salariilor pentru profesori. În acest mod, descurajăm practicile de corupție și sporim interesul pentru această meserie care a scăzut mult de-a lungul timpului.
6. Cum ai aflat că ești acceptata să muncești la Bruxelles?
Într-adevăr, de jumătate de an lucrez în cabinetul domnului eurodeputat Dacian Cioloș de la Bruxelles.
Pentru început, după ce am aflat că postul este disponibil, am trimis CV-ul și scrisoarea de intenție. Ca apoi să am un interviu cu domnul Cioloș și echipa sa de la Bruxelles. După interviu, am trecut un test în scris. Acesta a fost procesul de selecție. A durat ceva timp, dar să-ți spun sincer, nu am crezut nicio clipă că am vreo șansă să obțin acest job. Părea o misiune imposibilă să lucrez pentru Dacian Cioloș, fiind o simplă studentă din Republica Moldova în România care locuia în câmin și doar visa că într-o zi va ajunge să vadă Bruxelles-ul. Paradoxal sau nu, cu un an înainte ca toate acestea să se întâmple îi povesteam unui fost coleg de facultate că dintre toți eurodepuații mi-aș dori să fac parte din echipa lui Dacian Cioloș. Și peste un an, am ajuns să-mi trăiesc visul.
7. Ce activitate realizezi acolo?
Fiind parte din echipa de la Bruxelles a domnului Cioloș, îl ajut în activitatea pe care o desfășoară în Parlamentul European. Partea care îmi place mie cel mai mult este organizarea grupurilor de vizitatori. Prin intermediul acestor grupuri aducem Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi. Începem pregătirea lor cu 2 luni înainte, deoarece pentru fiecare grup este necesar un program adaptat la nevoile acestora. Însă, când înțelegi ce impact are munca ta, nu te mai gândești la eforturile din spate.
8. Cum consideri, este deajuns cât ai acumulat experiențe, sau dorești să încerci și un alt domeniu nou?
Am foarte multe planuri pentru viitor, ambiția din mine vorbește acum. În paralel, cu o carieră în instituțiile europene vreau să devin profesor universitar, predându-le studenților procesul decizional din UE și inspirându-i să descopere valorile europene. Visez să scriu cărți și știu că o voi face, dar nu acum, încă nu sunt pregătită.
O altă pasiune reprezintă teatrul și filmul. Îmi doresc mult să joc în cel puțin o piesă de teatru și în cel puțin un film. Mai sunt planuri și scopuri, dar prefer să le țin pentru mine, cel puțin pentru moment.
9. Planifici să revii în țară, să rămâi în Bruxelles, sau preferi viața din România?
Ideal ar fi să lucrez câte 3-5 ani într-o țară și după să plec în alta. Uniunea Europeană îți oferă această posibilitate. Vreau să descopăr diversitatea continentului european și nu doar, a întregii lumi. Nu exclud că o să mă întorc la un moment dat în Moldova sau în România.
Eu mă consider cetățean al lumii, iubesc și îmi doresc să ajut toți oamenii indiferent de rasă, etnie religie. Așa că oriunde aș fi, voi face bine, deoarece asta e misiunea mea pe Pământ.
AUTOR: Felicia Croitoru