Conform datelor oferite de Biroul Național de Statistică, în utlimele 12 luni, în rândul prețurilor de consum, se atestă o creștere de 13,94%. Majorarea vizează atât produsele alimentare și nealimentare, cât și serviciile prestate populației.
În topul celor mai semnificative majorări, sunt înregistrate următoarele:
1. Produse alimentare:
- varză – cu 62,4%;
- cartofi – cu 51,6%;
- ceapă uscată – cu 50,1%;
- ulei de floarea soarelui – cu 33,5%;
- maioneză, muştar, oţet și alte condimente – cu 23,5%.
- Mărfuri nealimentare:
- cărbune de pământ – cu 46,1%;
- gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 44,9%;
- motorină – cu 29,8%;
- benzină – cu 28,8%;
- brichete și peleți din biomasă – cu 28,4%.
- Serviciile prestate populaţiei:
- gaz din rețea – cu 81,7%;
- serviciile de reabilitare în instituțiile sanatoriale – cu 33,5%;
- serviciile pentru întreţinerea şi repararea locuinţei – cu 23,6%;
- serviciile transportului de pasageri cu taxiul – cu 23,4%;
- pachetele de servicii turistice – cu 18,5%.
Creșterea semnificativă a inflației este cauzată de mai mulți factori, explică Stas Madan, economist superior în cadrul Expert-Grup.
„Inflația care a trecut pragul la două cifre, până la aproape 14%, în luna decembrie, este, în mare parte, venită pe filiera de import, în rezultatul evoluțiilor pe piețele internaționale. În primul rând, pandemia a dereglat foarte mult fluxurile de mărfuri, iar acesta este motivul creșterii semnifiative a costurilor de transport și logistică ale mărfurilor, iar pentru produsele de import, unde ponderea acestor costuri în prețul total este mai mare (de exemplu materiale de construcție), prețurile au crescut mult și au generat inflație. Aici, se adaugă și dinamica prețurilor la energie, unde cotațiile internaționale de prețuri la produse petroliere și gaze naturale au crescut galopant. Așa cum Republica Moldova poate doar să importe aceste produse, evident că avem creșteri de prețuri și, respectiv, generată inflație. De asemenea, în anul 2021, prețurile la alimente s-au menținut la cotații destul de ridicate.”
Factorul extern care a generat majorarea ratei inflației a făcut dificilă intervenția Băncii Naționale a Moldovei (BNM), cu toate acestea, instituția a întreprins măsuri oportune pentru a diminua ritmul de creștere a prețurilor, precizează expertul Stas Madan.
„Atunci când sursa inflației vine în cea mai mare parte din import, Banca Națională nu prea poate să se opună mult creșterii de prețuri. BNM, în ultima jumătate de an, a făcut uz de anumite instrumente pentru a reduce din ritmul de creștere a prețurilor. Măsura clasică utilizată a fost majorarea treptată a ratei de bază care are rolul de a scumpi banii în economie și a determina populația să facă mai multe economii în detrimentul consumului. De asemenea, în anumite momente mai sensibile cum a fost, de exemplu, luna noiembrie, BNM a intervenit pe piața valutară pentru a nu admite o depreciere bruscă a leului, care ar fi dus la o creștere și mai mare a prețurilor. În perioada următoare, este mare probabilitatea că BNM va mai face uz de aceste instrumente, pentru că, cel puțin, prima jumătate a anului 2022 se așteaptă, de asemenea, a fi una cu inflație ridicată.”
În 2021, rata inflației medii anuale a constituit 4,5%, iar, conform ultimei runde de prognoză, realizată de BNM, aceasta va constitui 14,0% în 2022.
AUTOR: Măriuța Nistor
***Acest material a fost realizat în cadrul Cursului de Jurnalism Economic care este implementat de către Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova, în parteneriat cu Camera de Comerț Americană din Moldova, cu susținerea financiară a Ambasadei SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția partenerilor donatori.