La nivel european și internațional se întreprind măsuri marcante de promovare și susținere, precum și de implementare a practicilor Open Science, care încurajează transparența și deschiderea rezultatelor științifice, finanțate din fonduri publice.
În această ordine de idei, remarcăm Planul S – o inițiativă pentru publicarea științifică cu Acces Deschis, lansată în 2018 de cOAlition S – un consorțiu de agenții naționale de cercetare și finanțatori din douăsprezece țări europene. cOAlition S semnalează angajamentul de a implementa măsurile necesare pentru aplicarea principiului său primordial: „Începând cu 2021, toate publicațiile științifice referitoare la rezultatele cercetărilor finanțate din subvenții publice sau private, alocate de consiliile de cercetare sau organismele de finanțare naționale, regionale și internaționale, trebuie să fie publicate în Reviste cu Acces Deschis, pe Platforme de Acces Deschis sau să fie puse la dispoziție imediată prin Repozitorii de Acces Deschis fără embargo”.
O altă inițiativă aparține Comisiei Europene, care a lansat o platformă de publicare cu Acces Deschis pentru articole științifice – Open Research Europe, accesibilă tuturor. Platforma prezintă rezultatele activităților de cercetare, finanțate de Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021–2027, și de precursorul acestuia, programul Orizont 2020. Prin lansarea acestei platforme, Comisia și-a asumat o nouă sarcină – de a sprijini activ practicile Științei Deschise și de a promova transparența procesului de publicare. Scopul Comisiei Europene este de a-i inspira și pe alți finanțatori, în special pe cei de nivel național, să facă același lucru.
La cea de-a 41-a sesiune a Conferinței generale UNESCO din noiembrie 2021 statele-membre urmează să adopte Recomandarea privind Știința Deschisă. Obiectivul acestei recomandări este de a reduce inegalitățile și a facilita schimbul echitabil și reciproc de contribuții și rezultate științifice, inclusiv între cercetătorii din țările dezvoltate și din țările în curs de dezvoltare.
Recomandarea UNESCO recunoaște că Știința Deschisă ar trebui nu doar să încurajeze schimbul sporit de cunoștințe științifice între comunitățile științifice, dar și să promoveze incluziunea și schimbul de cunoștințe științifice din grupuri tradițional subreprezentate sau excluse (cum ar fi femeile, minoritățile, savanții indigeni, oamenii de știință din țările mai puțin favorizate) și să contribuie la reducerea inegalităților în accesul la dezvoltarea științifică, infrastructuri și capacități între diferite țări și regiuni.
Pandemia COVID-19 a scos în evidență importanța implicațiilor Științei Deschise pentru societate. Eforturile cercetătorilor din întreaga lume pentru elaborarea vaccinurilor și medicamentelor eficiente au fost susținute de mai mulți editori și furnizori de servicii, care au întreprins măsuri pentru ca cercetările și informațiile să fie disponibile în mod public.
Comunitatea științifică a creat noi resurse de date deschise, cum ar fi The Human Coronaviruses Data Initiative, COVID-19 Open Source Dashboard, Wikiproject COVID-19 și COVID Tracking Project, deși există încă mult mai puține colecții de date în raport cu publicațiile.
În Republica Moldova inițiativa privind deschiderea accesului nerestricționat la rezultatele cercetărilor științifice este susținută și promovată prin politicile instituționale de Acces Deschis, aprobate de organizațiile din domeniile cercetării și inovării din țară.
Examinând situația privind accesul la rezultatele cercetărilor științifice, precum și importanța accesului în timp util și gratuit la date științifice, publicații, informații, importanța colaborărilor științifice și a schimbului de informații la toate nivelurile academice, Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei, în scopul facilitării accesului la rezultatele proiectelor finanțate din fonduri publice, propune următoarele acțiuni:
1) Plasarea publicațiilor elaborate în cadrul proiectelor în repozitoriile instituționale din țară sau în alte surse cu acces deschis, respectându-se practicile internaționale în cazul lucrărilor apărute peste hotarele țării în reviste, culegeri ale conferințelor sau monografii, care nu susțin Accesul Deschis.
2) Indexarea publicațiilor proiectelor în Instrumentul Bibliometric Național.
3) Atribuirea codului DOI (Digital Object Identifier) publicațiilor rezultate din activitățile în cadrul proiectelor de cercetare și inovare.
4) Prezentarea pe pagina web a organizațiilor din domeniul cercetării și inovării sau pe pagina web a proiectului, a listei publicațiilor realizate în cadrul acestuia, cu link-uri la textul lucrărilor sau rezumatul respectiv.
sursa: asm.md