Republica Moldova are radare noi, o lege pentru protejarea spațiului aerian și investește tot mai mult în apărare. Și totuși, dronele continuă să-i traverseze cerul, unele dispar de pe radar, iar altele ajung să explodeze.
În doar șase zile, între 8 și 14 septembrie, o dronă s-a prăbușit și a explodat în raionul Rîșcani, alta a traversat nordul țării, a dispărut temporar de pe radar și a ajuns ulterior în România, iar pe 14 septembrie alte două aparate au intrat în spațiul aerian al Moldovei în aceeași dimineață.
Nu este însă o problemă apărută peste noapte. Pe 9 septembrie 2026, după ședința Guvernului, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi declara că, de la începutul războiului din Ucraina, Republica Moldova a înregistrat circa 70 de incidente de acest fel. Tot atunci, ministrul avertiza că, dacă asemenea situații continuă, nu pot fi excluse nici cazurile letale.
De ce, totuși, după mai bine de patru ani de război la frontieră și după investițiile făcute în apărare, Moldova rămâne vulnerabilă?
Primul adversar este chiar harta
O parte din răspuns ține pur și simplu de geografie. Republica Moldova are 1.222 de kilometri de frontieră cu Ucraina, iar în sud unele localități se află foarte aproape de zone atacate frecvent.
Cât de mică este această distanță s-a văzut în noaptea de 8 spre 9 septembrie, când punctul ucrainean Starokazacie a fost atacat cu drone. Exploziile au fost auzite de patrula moldovenească de la Tudora, iar oamenii aflați în punctul de trecere au fost evacuați. Atacul s-a produs în Ucraina, dar consecințele s-au simțit imediat și în Moldova.
Pe 14 septembrie, un alt incident a arătat cât de ușor poate fi trecută această frontieră. O dronă venită dinspre Ucraina a pătruns aproximativ 500 de metri în teritoriul Republicii Moldova, lângă Palanca, și după numai un minut s-a întors. La circa jumătate de oră, o altă dronă a intrat în zona Cioburciu-Pervomaisc și a rămas aproximativ zece minute în spațiul aerian al țării.
Deci, Moldova poate ajunge în raza pericolului chiar și atunci când nu este ținta atacului.
Un radar nu oprește pericolul
Faptul că Moldova are radare moderne poate crea impresia că orice dronă ar trebui detectată și apoi doborâtă. În realitate, sunt două lucruri diferite.
Radarul este precum o cameră de supraveghere instalată la o casă. Îți poate arăta că cineva a intrat în curte, dar nu îl poate opri. La fel și în aer. Radarele urmăresc țintele, dar pentru neutralizarea lor sunt necesare sisteme antidronă, mijloace de bruiaj sau apărare antiaeriană.
Nici detectarea nu este perfectă. Un exemplu este incidentul de la Crocmaz, din 12 august 2026, când drona ajunsă în zonă nu a fost observată de radarele moldovenești. Unele aparate pot zbura jos, pot avea dimensiuni reduse sau caracteristici care le fac mai greu de detectat.
Un „paznic” nu poate acoperi tot cerul
Și chiar dacă o dronă este detectată, mai apare o dificultate: sistemul capabil să o oprească trebuie să fie suficient de aproape. Un singur sistem de apărare antiaeriană instalat într-o anumită zonă nu poate proteja automat și Soroca, și Ștefan Vodă, și Cahul. Pentru asta este nevoie de o rețea de radare și sisteme de interceptare amplasate în diferite zone.
Doar că astfel de echipamente nu pot fi cumpărate peste noapte. Pe 25 august 2026, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, declara la TV8 că Republica Moldova are capacități de apărare antiaeriană, însă acestea sunt limitate, iar livrarea unor sisteme moderne ar putea dura câțiva ani, inclusiv pentru că producătorii acordă prioritate Ucrainei, aflată în război.
Cu alte cuvinte, Moldova are mijloace de apărare, dar nu suficiente pentru a acoperi în același timp toate zonele vulnerabile. Este ca și cum ai încerca să păzești un gard foarte lung cu doar câțiva oameni: oricât de bine ar fi supravegheate unele porțiuni, altele rămân mai expuse.
Iar incidentele din septembrie arată cât de întins este, de fapt, acest „gard”. Au ajuns drone atât în nordul țării, în raioanele Soroca și Rîșcani, cât și în sud-est, la Palanca și în apropiere de segmentul transnistrean.
Dronele evoluează rapid
Există și o cursă contra cronometru. Tehnologia dronelor evoluează rapid, iar sistemele de apărare nu pot fi adaptate de pe o zi pe alta. Tocmai asta explica și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, pe 9 septembrie, după ședința Guvernului. Potrivit lui, sunt folosite „diferite tactici, diferite tehnici, altitudine, viteze”, ceea ce face ca unele încălcări să fie mai greu de observat.
Oficialul a mai declarat că Moldova negociază achiziția unui sistem avansat de apărare cu bani europeni, însă livrarea acestuia ar putea dura cel puțin trei ani.
Moldova nu-și poate muta hotarul mai departe de război și nici nu-și poate construi peste noapte un scut aerian. De aceea, fiecare nou incident arată aceeași problemă: pericolul poate fi văzut, dar nu și oprit. Iar până când apărarea va putea ține pasul cu amenințările, cerul Moldovei va rămâne vulnerabil.
AUTOARE: Maria-Emilia Hîncu, studentă anul III, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării