3 mai – Ziua mondială a libertății presei: între principiu și realitate globală

foto: arges-stiri.ro

Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, reziliența și guvernarea democratică.

Conform Raportului UNESCO privind tendințele mondiale 2022-2025, libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin – a scăzut cu 10% din 2012. Acest declin este comparabil cu cel observat în timpul celor mai instabile perioade ale secolului XX – cele două războaie mondiale și Războiul Rece.

Acest regres are loc alături de o gamă largă de probleme interconectate: intensificarea conflictelor armate (61 active la nivel mondial în 2024); manipularea informațiilor și interferența de către actori rău intenționați, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, slăbirea încrederii, a înțelegerii comune și a securității naționale; contracția spațiului civic, marcată de o creștere raportată de 48% a eforturilor de control sau restricționare a mass-media; violența persistentă împotriva jurnaliștilor într-un context în care 85% din asasinate rămân nepedepsite; fragilitatea economică tot mai mare a mass-media independente, legată de concentrarea a peste 54% din veniturile globale din publicitate în cadrul platformelor digitale; perturbări profunde ale ecosistemelor informaționale conduse de platformele digitale și inteligența artificială, 40% dintre utilizatori bazându-se deja pe inteligența artificială pentru a crea sau modifica conținut.

Precizăm că, Republica Moldova ocupă locul 31 în clasamentul mondial al libertății presei, potrivit celor mai recente date publicate în Indexul Libertății Presei, urcând cu patru poziții față de anul 2025, când era pe locul 35. Evoluția este una semnificativă în contextul în care, potrivit raportului global, scorul mediu al celor 180 de țări și teritorii incluse în Indexul Libertății Presei a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani.

Documentul prevede un set de măsuri orientate spre consolidarea protecției jurnaliștilor, dezvoltarea sectorului mass-media și crearea unui mediu mai sigur pentru exercitarea activității jurnalistice. Prin aceste acțiuni, autoritățile își propun să contribuie la garantarea libertății presei și la asigurarea dreptului cetățenilor de a avea acces la informații de interes public.

Cel mai mare progres al Republicii Moldova în clasamentul mondial al libertății presei a fost înregistrat în anul 2023, când țara noastră a urcat pe locul 28, de pe poziția 40 ocupată anterior.

Poziția Republicii Moldova în clasamentul din acest an reflectă progresele realizate în consolidarea unui mediu mediatic mai sigur și liber pentru jurnaliști și instituțiile mass-media.