Peste 100 de ghizi și-au dat întâlnire de ziua internațională a ghizilor la Muzeul Național de Artă al Moldovei. Oamenii locului care aduc povestea Republicii Moldova în fața vizitatorilor atât de la noi din țară, dar mai ales de peste hotare s-au reunit cu ocazia zilei lor profesionale.
Ghizii sunt ambasadorii patrimoniului cultural-artistic, iar succesul ăn industria turismului depinde peste 50 la sută de ghizi, a declarat Ministrul Culturii Sergiu Prodan:
„Prin cultură suntem unici, prin cultură ne prezentăm lumii, iar cei care fac posibilă această legătură sunt ghizii, prin talentul și pasiunea cu care o fac. Succesul turismului depinde de ghizi, de cum prezentăm lucrurile, de cum le explicăm și cum putem aprinde în sufletul vizitatorilor acel foc și acea dorință de a reveni”, a spus ministrul Culturii.
Pentru dezvoltarea turismului în Republica Moldova se întreprind numeroase acțiuni, implicit participarea la diferite forumuri internaționale și expoziții de turism pentru promovarea țării pe arena internațională, însă mai sunt multe de făcut, susține preşedintele Alianței Asociaţiilor Ghizilor, Nina Belei.
„Persoanele care lucrează în ramura turismului trebuie susținute în egală măsură cu responsabilii de dezvoltarea localităților. Turiștii străini care vin în Moldova și văd gunoi sau drumuri distruse sunt demotiovați. Este necesar un efort consolidat pentru a schimba lucrurile”, a menționat Nina Belei.
Deși situația încă mai poate fi îmbunătățită în acest domeniu, ghizii își iubesc meseria. Aceștia spun că nu ar fi gata să renunțe la aceasta, în ciuda oricăror provocări. Mai mult, odată descoperită această pasiune, ține ani la rând.
La eveniment am întâlnit-o pe Eftodi Ludmila. Doamna profesoară ne-a povestit cu modestie că practică meseria de ghid local de 17 ani la filiala Saharna Țipova. „O fac cu plăcere, cu mare drag îmi place munca care o impune un muzeograf”, mărturisește Ludmila. A acceptat cu drag când i s-a propus să devină muzeograf, în anul 2005, la fondarea filialei de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Întrebată fiind despre informațiile pe care le prezintă cel mai des vizitatorilor, aceasta spune: „Povestesc despre felul cum au fost săpate aceste mănăstiri, dar mai mult despre viața monarhală. Nu omitem și cadrul natural, mediul în care se află. În afară că sunt mănăstiri rupestre, ele fac parte din rezervația peisagistică Țîpova, vorbesc și despre păsările, reptilele care se întâlnesc acolo, despre cele două specii de șerpi care sunt incluse în Cartea Roșie: șarpele lui Esculap și șarpele cu abdomen galben, dar și despre farmecul lăsat de Marea Sarmatică prin depunerile sarmatiene care se mai păstrează încă destul de spectaculoase”.
La finalul evenimentului Ministerul Culturii a premiat cei mai buni 21 de ghizi de turism, care au înregistrat performanțe deosebite în domeniu. Ghizii apreciați public pentru faptul că au excelat în arta de a ghida sunt Vera Stanciu, Fiodor Evstigneev, Alfredo Ferrari, Irina Mironic, Svetlana Cazac, Elena Scobioală, Viorel Miron, Andrei Smentîna, Ion Pirojoc, Natalia Mateevici, Cristina Rus, Vitalie Lozovschii, Emilia Panfil, Maria Khoroshunova, Angela Boian, Mariana Iurcu, Elena Bălățel, Irina Șihova, Nelea Golea, Ludmila Iftodi și Veronica Moraru.
AUTOR: Marina Cărăuș