Am ajuns în anul 2023. Cel ce a trecut, a fost ca primă încercare de rezistență în situația creată de războiul din Ucraina. De la confruntările de pe câmpul de luptă, s-a ajuns și la un război informațional. Evoluția digitalizării a luat o întorsătură negativă în acest context, deoarece am avut parte de imagini, videouri trucate, declarații false și manipulatorii care la rândul lor au fost și ele arme de distrugere.
În avalanșa informațiilor care apar la minut, jurnaliștii trebuie să păstreze acel spirit de gândirie critică și să analizeze la rece orice mesaj livrat de o sursă sau alta. În continuare, ne-am propus să întrebăm mai câțiva ziariști din Republica Moldova și România despre cum ar trebui să fie mesajele jurnalistice în 2023, ca oamenii să nu cadă în plasa informațiilor eronate distribuite odată cu declanșarea războiului în Ucraina.
Văd rolul jurnaliștilor neschimbat în contextul războiului din țara vecină, care a servit drept sursă pentru un nou val de propagandă și manipulări. În prezent, la fel ca și până acum, jurnaliștii au datoria să respecte principalele normele deontologice, care îi feresc să cadă în capcana informațiilor false: să caute confirmarea faptelor în mai multe surse, să lase deoparte sursele necredibile, să prezinte mai multe poziții pentru un tablou complet și să fie sinceri cu publicul lor.
Ce ar putea face jurnaliștii mai mult, ar fi să-și asume mai conștient rolul de educatori media pe care îl au involuntar pentru publicul lor. Ar putea să menționeze transparent ce fapte au putut fi verificate și care nu și, mai ales, să enumere ce pași au parcurs pentru a verifica o informație, atunci când subiectul e unul sensibil. În acest mod, în timpuri de război informațional, dar și în timpuri de pace, jurnaliștii vor servi cetățenilor, prin materialele lor jurnalistice, un ghid minim pentru verificarea informațiilor atunci când aud o informație incredibilă sau șocantă.
În contextul războiului din Ucraina, zilnic suntem cuprinși de un flux de informații manipulatorii în scopul dezinformării și atragerii simpatiei consumatorului media. În acest context, tindem ca produsele jurnalistice să fie bazate pe surse sigure și independente, informația să corespundă realității evitând elemente ascunse, nejustificate de atragere atenției publicului.
Declanşarea răbzoiului în Ucraina a generat un val foarte mare de propagandă şi dezinformare, practic oamenii s-au separate în două tabere- cei care justifică războiul şi cei care îl condamnă. Pentru jurnalişti a fost şi este o provocare foarte mare, deoarece este foarte greu de a verifica informaţiile care vin sau uneori practic este imposibil. În acest context, mesajele jurnaliştilor trebuie să fie îndreptate spre calm şi să nu incite la ură, dar pentru a reuşi acest lucru, jurnaliştii trebuie să fie pregăţiţi psihologic pentru a gestiona aceste situaţii de stres. Mesajele jurnaliştilor trebuie să fie adevărate, echilibrate, bine documentate astfel încât să nu trezească panică. Este important să nu se creeze panică, însă informaţia să fie oferită în aşa fel încât oamenii să înţeleagă gravitatea situaţiei şi să conştientizeze riscurile.
În mesajele jurnaliștilor către audiență ar trebui să fie transmise asigurări că informațiile sunt cele corecte și sunt verificate. Tot jurnaliștii ar trebui să își educe audiența în ceea ce privește descoperirea știrilor de tip fake news.
În schimb, în actul jurnalistic, înainte de transmiterea informațiilor, acestea trebuie verificate temeinic din mai multe surse, citate, surse oficiale și atașate cât mai multe dovezi care să susțină cele transmise. Ultimii ani s-au transformat într-o goană după cât mai multe informații publicate într-un timp foarte scurt, de cele mai multe ori sărindu-se peste etapele esențiale ale unui jurnalism corect. Aceste efecte se văd acum la un public needucat si manipulat.
AUTOR: Felicia Croitoru