Biblioteca Naţională a Republicii Moldova invită doritorii să viziteze expoziţia de documente cu genericul „𝗡𝘂 𝘃𝗿𝗲𝗺 𝗵𝗼𝘁𝗮𝗿 𝘀𝗮̆ 𝗻𝗲 𝗱𝗲𝘀𝗽𝗮𝗿𝘁𝗮̆ 𝗰𝗮𝘀𝗮 …”, dedicată aniversării a 110 ani de la naşterea scriitorului și poetului român basarabean Nicolai Costenco (21.12.1913 – 20.07.1993).
Expoziţia cuprinde circa 100 de documente şi este sistematizată în compartimentele: 𝘖𝘱𝘦𝘳𝘢 𝘭𝘶𝘪 𝘕𝘪𝘤𝘰𝘭𝘢𝘪𝘊𝘰𝘴𝘵𝘦𝘯𝘤𝘰, ce oglindeşte opera antumă şi postumă; 𝘊𝘳𝘪𝘵𝘪𝘤𝘢𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳𝘢̆ 𝘣𝘢𝘴𝘢𝘳𝘢𝘣𝘦𝘢𝘯𝘢̆ 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘤𝘳𝘦𝘢𝘵̧𝘪𝘢 𝘭𝘶𝘪 𝘕. 𝘊𝘰𝘴𝘵𝘦𝘯𝘤𝘰, ce include lucrările criticilor literari care au cercetat şi analizat procesul literar a lui N. Costenco, ca: Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu, Ana Bantoş, Nicolae Bileţchi, Mihail Dolgan, Vasile Malaneţchi etc.; 𝘖𝘱𝘦𝘳𝘢 𝘴𝘤𝘳𝘪𝘪𝘵𝘰𝘳𝘶𝘭𝘶𝘪𝘵𝘳𝘢𝘥𝘶𝘴𝘢̆ 𝘪𝘯 𝘢𝘭𝘵𝘦 𝘭𝘪𝘮𝘣𝘪, ce conţine poezii traduse şi înserate în antologii de poezie românească din Moldova în versiune spaniolă, ucraineană, letonă, bulgară, rusă, bielorusă, estonă; 𝘕. 𝘊𝘰𝘴𝘵𝘦𝘯𝘤𝘰 – 𝘵𝘳𝘢𝘥𝘶𝘤𝘢̆𝘵𝘰𝘳 𝘥𝘪𝘯 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘦𝘭𝘶𝘮𝘪𝘪, unde sunt etalate traducerile în limba română, ca: ,,Viaţa nouă” de Dante Alighieri, ediţie din anul 1971, ,,Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir, ediţie din 1975, ,,Iliada” de Homer, ediţie din 1978 şi altele.
Nicolai Costenco s-a născut la 21 decembrie 1913 în or. Chișinău. A absolvit liceul „B. P. Haşdeu”, a studiat la Facultatea de Litere a Universității din Iași şi la Facultatea de Drept a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. În timpul studenţiei, a fost corespondentul publicaţiilor „Ziarul” şi „Lumina”. Între 1934 şi 1937 a fost corespondent şi redactor tehnic la revista „Viaţa Basarabiei”, iar din 1937 – redactor al acestei publicaţii.
Debutează în 1932, prima carte datând din 1937. În volumele „Poezii” (1937), „Ore” (1939), „Elegii păgîne” (1940), „Cleopatra” (1940) are versuri ce oscilează între dorinţa de mai bine şi tristeţea dezolantă cauzată de minciuna vieţii. Opera sa cuprinde poezii, nuvele, romane, piese de teatru, traduceri, publicistică.
Din 1938, a fost consilierul secretarului general al Universităţii Populare din Chişinău. La constituirea, în 1940, a Societăţii Scriitorilor din Basarabia, Nicolae Costenco devine secretar general, iar Pan Halippa – preşedinte al asociaţiei.
În iunie 1941 a fost arestat de către NKVD și condamnat la 7 ani de GULAG, fiind acuzat de propagandă şi agitaţie antisovietică. A executat pedeapsa în regiunea Irkutsk. Fiind reabilitat, în august 1956 se reîntoarce în Moldova. A decedat la 20 iulie 1993, fiind înmormântat la cimitirul central din Chișinău.
După moartea scriitorului, Poşta Moldovei şi Uniunea Filateliştilor au pus în circulaţie o marcă poştală cu imaginea lui Nicolai Costenco. În anul 2000 un bust al maestrului a fost instalat în scuarul de lângă casa în care a locuit.
Aprecieri şi distincţii: Medalia „Pentru vitejie în muncă” (1960); Medalia „Veteran al muncii” (1975); Premiul de încurajare al Consiliului Central al Sindicatelor din URSS şi al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din URSS, pentru romanul „Severograd” (1976); titlul onorific „Scriitor al poporului din RSS Moldovenească” (1988); Premiul de Stat al RSSM (1990); membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992); Ordinul Republicii (în 2010, post-mortem).
Durata expoziţiei : 21 decembrie 2023 – 24 ianuarie 2024.