Data de 29 noiembrie este considerată de Banca Națională a Moldovei cel mai important pas întreprins de la obținerea independenței Republicii Moldova. Cu această ocazie studenții Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării (FJȘC) au participat la un atelier de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”.
În cadrul acestui atelier, expertul băncii centrale, Corneliu Crețu, șef al Direcției operațiuni cu numerar din cadrul BNM, a relatat studenților despre elementele de siguranță ale monedei naționale.
„Cu adevărat data de 29 noiembrie, se împlinesc 28 de ani de la introducerea leului moldovenesc în economia reală, în economia Republicii Moldova. Deci cum ajung banii în circulație? Banca Națională în calitate de bancă centrală are rolul de a emite în exclusivitate pe teritoriul Republicii Moldova bancnote și monede metalice ca un mijloc de plată. Respectiv aceasta este stipulat și în articolul 57 a legii 548 din 21.07.1995. Totodată Banca Națională își organizează imprimarea bancnotelor și monedelor metalice și i-a măsuri pentru păstrarea în siguranță a acelor neemise cât și retragerea și distrugerea bancnotelor și monedelor metalice care sunt cu un grad sporit de uzură”, declară Corneliu Crețu, reprezentantul Băncii Naționale din Moldova.
Studenții Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării s-au arătat interesați de subiectele abordate de reprezentantul Băncii Naționale, Corneliu Crețu și aceștia au acordat întrebări la finale.
Magdalena Toderici, studenta anului III a FJȘC, afirmă că această întâlnire i-a stârnit curiozitate. „Această întâlnire, mi-a stârnit curiozitatea, deoarece majoritatea dintre noi folosesc banii zilnic, dar nu știam cu exactitatea toată procedura prin care ele sunt emise, cum sunt verificate și într-un final puse la dispoziția publicului. Ce ține de elementele de securitate, majoritatea dintre noi știam acest lucru. Ceea ce am aflat eu nou, ține de gravura monedelor de metal și zimții datorită cărora putem face diferența dintre monedele de 1, 2, 5 și 10”.
„A fost cu adevărat o informație interesantă și cel mai important necesară, pentru că despre bani se poate vorbi veșnic, și mai sunt și un instrument folosit zilnic, și despre așa momente precum schimbul bancnotelor uzate sau despre careva caractere care definesc o bancnotă falsă trebuie de vorbit pentru că e ceva actual și important”, susține studentul anului II al FJȘC, Ion Borșci.
O altă studentă a anului II, Maria Cojocaru, mărturisește că în cadrul acestei întâlniri a reușit să afle multe informații utile despre bancnotele și monedele metalice.
„A fost super, mi-a plăcut, în general am aflat lucruri noi, mai ales ceea ce ține de aceste monede metalice, care înlocuiesc bancnotele de 1, 2, 5, 10 lei, rolul adevărat al acestora este de a rezista în timp. Am aflat că nu putem folosi banii care din greșeală au nimerit în mașina de spălat, pentru că la o mică detectare a veridicității, aceștia nu vor avea acele semne ce le determină autenticitatea. Totodată, credeam până acum că banii deteriorați, nu e neapărat să-i duci la Banca Națională, însă acum am aflat că pot face asta la orice bancă. Mă bucur că am reușit să-l întreb pe domnul expert, cum aș putea face rost de o monedă comemorativă nominală de 50 de lei”.
Curiozități despre leul moldovenesc:
- Strămoșul monedei noastre naționale este talerul olandez care a circulat în Moldova și Țara Românească în sec. XVII-XVIII. Locuitorii însă l-au denumit „leu”, deoarece avea gravată pe revers imaginea acestui animal.
- În 1867, leul a devenit moneda Principatelor Unite ale Moldovei şi Țării Românești.
- Prima atestare documentară a banului, subdiviziune a leului, a apărut în 1413. Denumirea vine de la numele monedelor voievodatelor Croaţiei şi Sloveniei – dinarii banales – care au circulat în ţările româneşti începând cu 1270.
- Artistul plastic Gheorghe Vrabie, supranumit ”tatăl leului moldovenesc” a realizat modelul bancnotelor şi monedelor naţionale după ce a creat stema R. Moldova şi stema şi drapelul municipiului Chişinău. El a muncit în secret la designul valutei naţionale în Imprimeria Băncii Naţionale Române de la Bucureşti timp de trei luni, în care nici familia nu știa unde este și cu ce se ocupă.
- Pe versoul bancnotelor sunt reprezentate monumente arhitecturale din Republica Moldova. 1 leu- Mănăstirea Căpriana, 5 lei – Biserica Sf. Dumitru din Orhei, 10 lei- Mănăstirea Hârjăuca, 20 lei- Cetatea Soroca, 50 lei – Mănăstirea Hârbovăț, 100 lei- Cetatea Tighina, 200 lei – Primăria mun. Chișinău, 500 lei- Catedrala, 1000 lei – Președinția. Artistul a dorit să introducă Cetatea Albă, şi Hotin, dar nu i s-a permis pentru că acestea nu erau pe teritoriul Republicii Moldova.
- Cele opt bancnote cu valoare nominală de la 1 la 1000 lei se tipăresc în Franţa.
- Trei guvernatori (Leonid Talmaci, Dorin Drăguțan și Octavian Armașu) și-au lăsat autograful pe bancnotele leului moldovenesc. Primul Guvernator al Băncii Naţionale, Leonid Talmaci, şi-a semnat numele de 19 ori pînă a fost aleasă semnătura ce este aplicată pe leul moldovenesc.
- Bancnotele de 20, 50, 100, 200, 500 şi 1000 lei, care au fost elaborate ulterior şi care se află în circulaţie pînă în prezent au zece semne de siguranţă.
- Din 28 februarie 2018, BNM pune în circulație noi monede metalice: de 1, 2, 5 și 10 lei.
Amintim că, leul moldovenesc a fost introdus în circulație pe 29 noiembrie 1993, iar timp de 28 de ani s-a modernizat în mod constant.
AUTOR: Ludmila Hițuc
***Acest material a fost realizat în cadrul Cursului de Jurnalism Economic care este implementat de către Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova, în parteneriat cu Camera de Comerț Americană din Moldova, cu susținerea financiară a Ambasadei SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția partenerilor donatori.